Declaraţiile din ultimul timp relevă faptul că, în cele din urmă, Grecia va beneficia de împrumutul în valoare de 130 de miliarde de euro.

În plus, în completarea acestui ajutor, investitorii privaţi în titluri de stat greceşti ar urma să renunţe la 70% din sumă, reprezentând aproximativ 100 de miliarde de euro.

Criza datoriei publice a Greciei s-a declanşat în urmă cu doi ani şi pare să nu poată fi ţinută sub control, în ciuda sumelor mari cheltuite şi a implicării din partea majorităţii liderilor europeni.

Guvernul de la Atena a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a convinge finanţatorii internaţionali să acorde un al doilea împrumut de ajutor.

Chiar dacă protestele în stradă au continuat, o nouă serie de măsuri de austeritate au fost adoptate săptămâna trecută de Parlamentul Greciei.

Datoria totală a Greciei, de aproximativ 340 de miliarde de euro, nu este mare în contextul economiei Uniunii Europene.

Cu toate acestea, ţările zonei euro au depus şi depun eforturi semnificative pentru a evita falimentul necontrolat al Greciei.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru atrage atenţia că în afara Greciei mai sunt şi alte ţări vulnerabile şi în pericol de "contagiune".

"Eforturile pentru a salva Grecia sunt determinate, în primul rând, de potenţialul de contagiune pe care îl poate avea eventuala intrare în faliment sau ieşirea Greciei din zona euro, pentru că sunt şi alte ţări care sunt relativ vulnerabile, cum ar fi Portugalia, Spania, Italia, unde lucrurile au o cu totul altă dimensiune. Deci, practic, gestionarea problemei Greciei este necesară pentru a preveni contagiunea la ceilalţi", a spus el.

Menţinerea Greciei în zona euro va costa sume importante, atât investitorii privaţi, care vor fi nevoiţi să şteargă o parte din datoria Atenei, cât şi ţările care finanţează o parte a împrumutului de salvare.

O parte a banilor provin din Fondul European de Stabilitate Financiară, EFSF, alimentat pe baza garanţiilor oferite de ţările membre ale zonei euro.

Atât în Grecia, cât şi în ţările europene există şi destule voci care susţin că Atena ar trebui să iasa din zona euro.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru consideră că Grecia trebuie să-şi schimbe comportamentul comportamentul.

"Mai devreme sau mai târziu, dacă nu îşi schimbă comportamentul şi nu îşi schimbă politicile publice, poate să aibă monedă proprie şi să-şi rezolve problema de acum, dar în câţiva ani de zile o să ajungă la o problemă similară. Problema Greciei este, în momentul de faţă, să-şi schimbe comportamentul şi să îmbunătăţească sau să crească sănătatea politicilor publice, fără să mai facă cadouri, cum a făcut în trecut, cu 14, 15, 17 salarii în sectorul bugetar sau câte aveau, cu dreptul de a-şi moşteni postul în sectorul bugetar, deşi sunt lucruri absolut inimaginabile pentru o ţară normală" a spus Ionuţ Dumitru.

O parte al celui de-al doilea împrumut de sprijin financiar, aproape 25 de miliarde de euro, este destinată recapitalizării băncilor greceşti.

Acestea fac parte din categoria investitorilor privaţi care trebuie să accepte pierderi financiare după ce au finanţat guvernul de la Atena.

Băncile din Grecia au o importantă prezenţă pe pieţele bancare din Bulgaria şi Romania, dar şi în alte ţări din zona de sud-est a Europei.

Aproximativ o cincime din piaţa bancară din Romania este deţinută de instituţii financiare cu capital grecesc.