Reuniunea de luni, a ambasadorilor europeni este menită să ducă la identificarea unei poziţii comune a statelor membre ale UE în ce priveşte situaţia din Egipt, în vederea adoptării unor posibile acţiuni.

Duminică, liderii Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso au avertizat guvernul de la Cairo că UE este pregătită să-şi reexamineze relaţiile cu Egiptul dacă violenţele nu încetează.

Luarea de poziţii a celor doi vine după o serie de avertismente similare lansate zilnic de Occident şi de organizaţiile internaţionale în vederea încetării manifestaţiilor violente din Egipt şi a folosirii excesive a forţe de către autorităţi.

Şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a apreciat că prioritară în această perioadă este împiedicarea producerii de noi victime în Egipt.

Totodată, el a condamnat ferm atacurile împotriva bisericilor, spitalelor şi a altor clădiri publice, pe care le-a califcat drept inacceptabile.

De la destituirea şi arestarea preşedintelui Mohamed Morsi, la 3 iulie, Egiptul - unde a fost instituită stare de urgenţă - este divizat în două tabere care par de acum ireconciliabile: de o parte influenta mişcare islamistă Fraţii Musulmani, din care provine Morsi, iar de cealaltă parte susţinătorii soluţiei armate care l-a înlăturat pe acesta de la putere.

Manifestaţii masive au început la sfârşitul lunii iunie, iar protestatarii cereau plecarea de la putere a primului preşedinte al Egiptului ales democratic pe care s-a sprijinit liderul armatei, general Abdel Fattah al-Sissi, pentru a justifica înlăturarea acestuia.

După cinci zile de confruntări soldate cu sute de morţi, televizunea publică afişează permanent pe bandă "Egiptul luptă împotriva terorismului", iar presa denunţă la unison complotul Fraţilor Musulmani.

În acelaşi timp, guvernul dă asigurări că membrii confreriei pot participa la procesul de tranziţie, precizând totuşi că nu va exista nici o reconciliere cu cei care au sânge pe mâini.