Economia Uniunii Europene depinde în mare măsură de importul de materii prime, iar competitivitatea este strâns legată de preţul acestor produse.

Sunt realităţi luate în considerare de oficiali ai Comisiei Europene în organizarea acestei săptămâni a materiilor prime.

Prima ediţie aduce la aceeaşi masă a discuţiilor responsabili de la Bruxelles şi din statele membre pentru a evalua politicile şi iniţiativele publice din domeniu.

Săptămâna se conturează în jurul mai multor evenimente, astăzi au loc discuţii despre viitorul sectorului minier european; mâine este organizată conferinţa Uniunea Europeană - Japonia - Statele Unite pe tema aşa-numitelor materii prime critice; miercuri se va afla educaţia ca mijloc de a spori competitivitatea; iar joi va avea loc cea de-a IV-a Conferinţă anuală la nivel înalt a Parteneriatului pentru Inovare, care are ca scop depăşirea deficitului de materii prime din Europa.

Creat în 2012, parteneriatul pleacă de la ideea că aprovizionarea cu materii prime este vitală pentru industria tehnologiilor de vârf din ziua de azi.

Parteneriatul îşi propune, de asemenea, să contribuie la creşterea producţiei europene proprii.

Potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate, aflate la o adâncime de 500-1000 de metri, este de aproximativ 100 miliarde de euro. Parteneriatul pune accent şi pe dezvoltarea unor înlocuitori pentru materiile prime critice şi pe reciclarea echipamentelor electrice, electronice şi a altor deşeuri.

Este ideea şi pe care se bazează aşa-numita economie circulară, o strategie a Comisiei Europene, care prespune folosirea deşeurilor ca sursă de materii prime.

Obiectivele sunt ambiţioase, iar termenele de realizare au fost stabilite pentru 2030.

Este, de exemplu, anul până la care reciclarea deşeurilor municipale trebuie să fie realizată în proporţie de 65%, iar cea a ambalajelor să ajungă la 75 de procente.

Resursele naturale sunt însă tot mai puţine şi se epuizează într-un ritm accelerat.