Noul Paralament European şi-a ales preşedintele în prima sa sesiune după alegerile europene de la sfârşitul lui mai.

Principalele familii politice pro europene - popularii, socialiştii, liberalii şi ecologiştii - s-au angajat să coopereze mai mult pentru a face faţă formaţiunilor eurofobe, care şi-au întărit prezenţa în parlamentul nou ales.

Germanul Martin Schulz, cadidatul social-democraţilor europeni la preşedinţia Comisiei îşi păstrează funcţia de preşedinte al Parlamentului European pentru încă doi ani şi jumătate, potrivit unei înţelegeri între principalele două grupuri politice, popular- europenii şi social-democraţii, urmând ca, din ianuarie 2017, preşedintele Parlamentului să fie un reprezentant al popularilor.

Au mai fost înscrişi în cursa pentru preşedinte, conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al Grupului Stângii Unite, şi ecologista austriacă Ulrike Lunacek.

România are doi vicepreședinți

Reprezentantele României în Parlamentul European, Corina Creţu şi Adina Vălean, au fost alese în funcţia de vicepreşedinte al acestui for.

Sunt 14 vicepreşedinţi, care vor ocupa funcţia pentru doi ani şi jumătate.

Corina Creţu este membră a PSD, iar Adina Vălean face parte din PNL, partid care a anunţat după alegerile europarlamentare că se retrage din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni şi trece la Grupul Popularilor Europeni.

Un moment tensionat s-a înregistrat la Strasbourg când, în timpul intonării Imnului Europei, eurodeputatul Nigel Farage, liderul Partidului Independent al Marii Britanii, s-a întros cu spatele şi a sfidat acest moment.

Trebuie menţionat şi că, începând cu 1 iulie, Italia preia preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, iar în sesiunea Parlamentului de la Strasbourg, premierul acestei ţări, socialistul Matteo Renzi, va prezenta priorităţile preşedinţiei Uniunii.