Situaţia în regiunile separatiste rămâne încordată, după ce, marţi, a avut loc cel mai sângeros atac de până acum împotriva armatei ucrainene.

Criza continuă să tensioneze şi relaţiile dintre Occident şi Rusia şi riscă acum să afecteze şi programul spaţial internaţional.

La discuţiile moderate de un diplomat german participă premierul ucrainean, trei foşti preşedinţi, candidaţii la alegerile prezidenţiale din 25 mai, precum şi deputaţi şi responsabili regionali.

Kievul a refuzat să îi invite şi pe reprezentanţii separatiştilor, pe care îi numeşte "terorişti", în ciuda presiunilor exercitate de Rusia în acest sens, notează France Presse.

Convorbirile au loc în contextul în care, duminică, două regiuni din est au optat pentru autodeterminare în cadrul unor referendumuri controversate şi nerecunoscute de Kiev şi de Occident.

Marţi, şapte militari ucraineni au fost ucişi şi alţi şapte răniţi într-o ambuscadă a rebelilor în apropiere de Kramatorsk.

Atacul aduce la 16 numărul militarilor care şi-au pierdut viaţa de la declanşarea operaţiunii din est; potrivit Reuters, cinci dintre aceştia au fost ucişi în urma doborârii unor elicoptere.

Kievul şi Occidentul acuză Rusia că i-ar sprijini pe separatiştii din est, iar Statele Unite au publicat, marţi,fotografii care demonstrează că Moscova menţine aproximativ 40 de mii de militari la graniţa cu Ucraina, în ciuda afirmaţiilor acesteia că şi i-ar fi retras.

Rusia, care a fost deja supusă unor sancţiuni economice, a răspuns prin vicepremierul Dmitri Rogozin, care a avertizat că o solicitare americană privind prelungirea utilizării Staţiei Spaţiale Internaţionale după 2020 va fi respinsă.

Rusia asigură, în prezent, transportul către Staţia Spaţială.

Rogozin a mai spus şi că Rusia nu le va mai vinde americanilor motoare pentru rachetele folosite pentru amplasarea sateliţilor militari pe orbită, relatează redactorul RRA.