Imperativul reuniunii de la Bruxelles este acela de a opri proliferarea crizei datoriilor pentru a asigura zonei euro un viitor.


Diferenţele principale dintre Paris şi Banca Centrală Europeană, pe de-o parte, şi Berlin, de cealaltă parte, erau legate de participarea creditorilor privaţi la acest al doilea plan de sprijin menit să împiedice falimentul Greciei.


Reuniune crucială, joi, la Bruxelles


Puţin după ora prânzului, liderii zonei euro vor începe, joi, o reuniune crucială pentru viitorul întregii zone.


Găsirea unui acord pentru al doilea plan de ajutorare a Greciei este rezultatul dorit, dar nu neapărat şi foarte sigur că va fi obţinut.


Zona euro în întregime se află în vizorul pieţelor financiare, care se tem că, de la Grecia, criza datoriilor publice s-ar putea extinde şi la alte ţări membre.


În acest context, un răspuns ferm la summit-ul de joi este nu numai de dorit, ci are caracter obligatoriu.


Al doilea plan pentru Grecia este deja convenit.


El va avea o valoare similară celui de anul trecut, de aproape 110 miliarde de euro, însă pentru a fi încheiat este nevoie de acordul tuturor celor 17 state membre ale zonei euro, pentru implicarea şi a băncilor creditoare ale Greciei în finanţare şi nu numai a sectorului public.


Cel mai aprig susţinător al acestei idei este Germania, însă modalitatea de implicare a băncilor private rămâne să fie stabilită la reuniunea de joi.