Uniunea Europeană a impus un embargo petrolier fără precedent împotriva Iranului.

Acesta prevede interzicerea imediată a tuturor noilor contracte cu Iranul în sectorul petrolier.

Anularea contractelor existente va avea loc treptat, până la 1 iulie, pentru a permite ţărilor dependente de petrolul iranian să se reorienteze.

Miniştrii europeni de externe şi şefa diplomaţiei, Catherine Ashton, vorbesc la unison despre sancţiuni de o amploare fără precedent la adresa Iranului.

Cu aceste noi sancţiuni împotriva Băncii Centrale Iraniene şi a sectorului petrolier, europenii încearcă să facă presiuni asupra Teheranului, să revină la masa negocierilor asupra programului său nuclear, pe care europenii, dar şi Statele Unite şi restul ţărilor din formatul 5+1, adică Rusia, China, Franţa, Germania şi Marea Britanie, toate îl bănuiesc că ascunde intenţii militare, deşi Teheranul îl promovează drept un program nuclear în scopuri civile.

Embargo gradual

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care încă de la 21 octombrie a trimis o scrisoare la Teheran, în care invita Iranul la negocieri în anumite condiţii, a mărturisit că încă mai aşteaptă răspunsul autorităţilor iraniene.

"Vrem ca iranienii să revină la negocieri şi fie acceptă propunerile puse de noi pe masă la Istanbul, în urmă cu un an, şi le consideră posibile măsuri de construire a încrederii, ori vin cu propunerile lor proprii. Trimit acest mesaj prin intermediul dumneavoastră, că această poziţie a europenilor este valabilă şi astăzi. Sper că Iranul va răspunde pozitiv la scrisoarea pe care am trimis-o, la mesajele care i-au fost transmise şi va reveni la masa negocierilor", a spus Catherine Ashton.

Prin aceste sancţiuni, europenii au impus un embargo gradual asupra importurilor de petrol şi a produselor petroliere ce provin din Iran.

Niciun nou contract nu va mai putea fi încheiat de ţările europene cu Iranul, însă contractele aflate deja în derulare vor continua până la 1 iulie.

De asemenea, înainte de 1 mai, sancţiunile vor fi revizuite, pentru a vedea care este impactul lor.

Sancţiuni financiare

A doua componentă a sancţiunilor este cea financiară.

Au fost blocate bunurile de pe teritoriul european ale băncii centrale iraniene, însă au fost luate măsuri, astfel încât comerţul tradiţional să poată continua şi populaţia să nu aibă de suferit.

Este, de asemenea, interzis comerţul cu aur, cu diamante şi cu metale preţioase, ca şi furnizarea de bancnote şi monezi iraniene către Banca Centrală Iraniană.

O întrebare legitimă apare: în ce măsură va afecta acest embargo economia europeană în general şi nu numai, pe cea a unor state membre care depind de importurile de petrol iranian?

Şefa diplomaţiei, Catherine Ashton, a explicat că au fost analizate toate aceste aspecte şi că evaluarea posibilului impact asupra economiei europene va fi făcută odată cu revizuirea sancţiunilor, înainte de 1 mai.

Europenii "nu au nimic cu poporul iranian"

O scrisoare comună a liderilor francez, german şi britanic, Nicolas Sarkozy, Angela Merkel şi David Cameron, distribuită presei de la Bruxelles, subliniază că europenii nu au nimic cu poporul iranian şi că sancţiunile sunt total îndreptate împotriva autorităţilor de la Teheran, care - spun cei trei lideri - nu au convins comunitatea internaţională de intenţiile paşnice ale programului lor nuclear.

Nu vom accepta ca Iranul să posede arma nucleară, insistă cei trei lideri, care cer guvernului iranian să-şi suspende activităţile nucleare şi să revină la masa negocierilor.