Liderii Uniunii Europene au convenit, vineri, să analizeze mai atent cererile unui grup de state, între care şi România, privind excluderea costului reformei pensiilor din analiza deficitului bugetar, transmite Reuters.

Nouă state europene au cerut în august excluderea costurilor legate de reforma pensiilor din deficitul bugetar şi datoria publică, ceea ce le-ar ajuta să evite acţiunile disciplinare din partea UE pentru derapajele fiscale.

Solicitantele au creat sau intenţionează să înfiinţeze fonduri private de pensii, la care sunt virate o parte din contribuţiile sociale, iar din acest motiv aportul bugetar la sistemul public de pensii trebuie să fie mai mare.

Comisia Europeană a făcut în septembrie o uşoară concesie la această solicitare, propunând ca ţările respective să beneficieze de o perioadă de graţie de cinci ani, în care deficitele lor bugetare pot depăşi 3% din PIB sau în care datoria publică să poată fi mai mare de 60% din PIB.

Polonia, Slovacia şi alte ţări consideră că propunerea este inadecvată şi vor extinderea perioadei de graţie.

La summit s-a convenit continuarea discuţiilor, dar declaraţia liderilor a evitat promisiunile clare, subiectul urmând să fie reluat la reuniunea Uniunii Europene din decembrie.

Germania se opune unor astfel de concesii, întrucât vrea ca blocul comunitar să adopte reguli bugetare cât mai stricte, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a salutat declaraţia Uniunii.

Între timp, Ungaria a suspendat transferurile către fondurile private de pensii, pentru a reduce mai rapid deficitul bugetar, în timp ce Estonia şi Letonia au redus sumele.

Cele nouă state sunt România, Suedia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia.