La nivel internaţional, criza datoriilor suverane este din nou în atenţia miniştrilor de finanţe din zona euro, care se întâlnesc pentru a găsi soluţii rapide de finanţare a majorării fondului de stabilitate financiară, decisă la sfârşitul lunii trecute.

Italia este şi ea subiect de dezbatere pentru miniştrii de finanţe, mai precis angajamentele ţării de a aplica reforme economice.

Reprezentantul Greciei, ministrul de finanţe Evangelos Venizelos, a prezentat situaţia de pe scena politică de la Atena, unde, luni, este aşteptat anunţul demisiei premierului Georgios Papandreou şi iniţierea procedurii pentru formarea unui nou guvern.

Termenul stabilit iniţial de liderii europeni pentru majorarea fondului de stabilitate financiară e la sfârşitul acestui an.

Miniştrii de finanţe din zona euro încearcă însă să accelereze procesul, pentru a recâştiga încrederea pieţelor financiare.

Instabilitatea politică din Grecia a redus încrederea investitorilor în capacitatea zonei euro de a rezolva criza datoriilor publice.

Un prim efect este creşterea dobânzilor solicitate Italiei la împrumuturile cu care Guvernul de la Roma îşi finanţează datoria.

Italia, a treia economie ca mărime din zona euro, are o datorie de aproape 2.000 de miliarde de euro.

Dobânda efectivă solicitată Italiei la titlurile de stat pe 10 ani a ajuns astăzi la aproape 7 procente, în comparaţie, cu Germania care plăteşte o dobândă cu puţin peste 2 procente.

Ministrul de finanţe al Italiei, Giulio Tremonti, va prezenta celorlalţi miniştri modul în care guvernul condus de Silvio Berlusconi va aplica reformele economice la care s-a angajat.

Printre altele, este vorba de vânzarea de bunuri ale statului, modificarea legislaţiei muncii şi reformarea sistemului de pensii. În paralel, este urmărită evoluţia situaţiei politice din Grecia.

Premierul Georgios Papandreou a anunţat că va demisiona, conform unei înţelegeri la care a ajuns duminică seară, cu liderul principalului partid de opoziţie, Antoni Samaras.

Conform agenţiilor de presă internaţionale, foarte probabil, în funcţia de premier va fi numit Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene şi fost ministru de finanţe al Greciei. la Bruxelles, miniştrii de finante din zona euro vor discuta şi soarta celei de-a şasea tranşă din pachetul de ajutor financiar pentru Grecia.

Guvernul de la Atena are nevoie urgentă de tranşa de 8 miliarde de euro, pentru a evita falimentul.

Plata celor 8 miliarde de euro este însă condiţionată de clarificarea situaţiei politice de la Atena şi de garanţiile care vor fi oferite în legătură cu aplicarea măsurilor de austeritate, asupra cărora au căzut de acord, luna trecută, liderii zonei euro.

Acordul liderilor europeni prevede şi majorarea sumelor la dispoziţia Fondului de Stabilitate Financiară, aşa-numitul EFSF.

Valoarea acestuia ar urma să ajungă la 1.000 de miliarde de euro, însă decizia este, deocamdată, de ordin politic. Detaliile tehnice vor fi stabilitate în următoarele săptămâni.

O parte a banilor ar putea veni de la ţările grupului BRIX, din grupul ţărilor mari în curs de dezvoltare, care au importante rezerve financiare, din care fac parte Brazilia, Rusia, India şi China.

Aceste ţări şi-au anunţat disponibilitatea de a ajuta ţările europene, însă nu sunt de acord să contribuie cu bani direct la EFSF.

China şi Rusia, cel puţin, vor ca Fondul European de Stabilitate Financiară să fie alimentat cu fonduri din partea lor prin intermediul FMI.

Directorul FMI, Christine Lagarde, se află luni, la Moscova, pentru o întâlnire cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev.

Săptămâna trecută, consilierul economic al preşedintelui Medvedev, Arkadi Dvorkovici, a anunţat că Rusia ar putea sprijini Europa cu 10 miliarde de euro.

Oficiali de rang înalt din China şi Rusia au declarat că sunt gata să alimenteze cu sume importante EFSF, însă doar prin intermediul FMI.

În schimb, Beijing şi Moscova solicită reformarea Fondului Monetar Internaţional, astfel încât importanţa ţărilor în curs de dezvoltare să crească.

De altfel, premierul Rusiei, Vladimir Putin, se întâlneşte la Sankt Petersburg cu premierul Chinei, Wen Jianbao.

După discuţiile din Rusia, directorul FMI, Christine Lagarde, va vizita China şi Japonia, ţările cu cele mai mari rezerve valutare din lume.