Un raport al Comisiei, publicat marţi, arată că obiectivele fixate pentru dezvoltarea învăţământului până în 2020 se ating greu, mai ales în urma măsurilor de austeritate.


Reducerea analfabetismului, a abandonului şcolar, creşterea ratei de participare la învăţământul preşcolar şi la cel postuniversitar, precum şi stimularea educaţiei permanente pe parcursul vieţii sunt ţintele pe care şi le-a propus Uniunea Europeană, dar raportul anual de monitorizare arată discrepanţe majore între statele membre, cu România aflată în a doua jumătate a clasamentului, la mai toate capitolele, în pofida progreselor din ultimul deceniu.


Din 2000 şi până la sfârşitul anului 2009, statele membre au reuşit să-şi îmbunătăţească performanţele în educaţie, însă nu suficient.


Pentru 2020, au fost stabilite la nivel european cinci ţinte clare.


Mai întâi, numărul celor care părăsesc sistemul de învăţământ prea devreme va trebui să scadă sub 10%.


În prezent, media europeană este de 14%, cele mai performante ţări fiind Polonia cu 5,3, Slovacia 4,89 şi Cehia 5,4.


În România, procentul celor care renunţă la educaţie prematur este de aproximativ 16, puţin sub media europeană.


Departe de această medie se situează Malta, Portugalia şi Spania, cu peste 30%.


Un alt obiectiv se referă la numărul copiilor care intră în sistemul de educaţie înaintea împlinirii vârstei obligatorii.


Media europeană este în prezent de 92%, iar până în 2020 trebuie să ajungă la 95%.


Belgia, Franţa şi Olanda sunt deja aproape de 100%, în timp ce Polonia, Lituania şi chiar Irlanda se situează sub 80%.


În România, procentul a crescut de la 67,6% în 2000, la 82,8% în 2009. Până în 2020, Europa vrea să reducă numărul tinerilor în vârstă de 15 ani cu dificultăţi de citire, cu rezultate slabe la matematică şi ştiinţă de la 20% în prezent, la sub 15%.


România şi Bulgaria mai au un drum lung de parcurs, de la 40%.


Cel mai bine stau Finlanda, Olanda şi Estonia, care au atins deja obiectivul pentru 2020.


În ceea ce priveşte educaţia terţiară, numărul celor cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani care îşi completează educaţia cu studii postuniversitare şi alte cursuri de pregătire va trebui să treacă de 40%, de la 32,3% în prezent.


Aici, România se situează undeva în coada clasamentului, cu doar 16,8%, în timp ce Irlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg au trecut încă din 2009 de ţinta propusă pentru următorii zece ani.


Şi, în sfârşit, cel de-al cincilea obiectiv se referă la educaţia continuă a adultului.


La nivel european, procentul a scăzut uşor, de la 9,8 în 2005, la 9,3 în 2009. Ţinta pentru 2020 este 15%.


Diferenţele dintre statele membre sunt foarte mari. Dacă în Danemarca, Suedia şi Finlanda vorbim de procente cuprinse între 20% şi 30%, în România, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, acestea se situează între 1,5 şi 2,7%.


Raportul arată o creştere a cheltuielilor în învăţământ începând din 2000, însă criza economică a dus la măsuri severe de reducere a bugetelor pentru educaţie.


Comisia Europeană subliniază însă că investiţiile în educaţie nu vor duce decât la o relansare a creşterii economice, statisticile arătând faptul că cei mai afectaţi de criza economică au fost europenii cu educaţie precară.