Noul comisar european pentru justiţie, luxemburgheza Martine Reicherts, afirmă că reforma protejării datelor cu caracter personal în statele membre se referă la aşa-numitul "drept de a fi uitat pe internet", şi că trebuie să privim dincolo de diverse dezbateri care distorsionează adevărul, informează redactorul RRA.

Într-un discurs susţinut în oraşul francez Lyon, Martine Reicherts, recent numită Comisar European pentru Justiţie, a subliniat că decizia Curţii Europene de Justiţie legată de dreptul cetăţenilor de a solicita ştergerea unor informaţii personale din mediul online nu afectează în niciun fel libertatea de exprimare şi nici nu conduce la cenzură, aşa cum pe nedrept a fost recent criticată.

Ca urmare a aplicării deciziei instanţei europene, luna aceasta unele publicaţii au anunţat că multe informaţii au dispărut din motorul de căutare Google.

Doamna Reicherts a insistat că, atât Google cât şi alte companii afectate, ar trebui să ţină seama de faptul că manipularea de date personale le aduce beneficii economice uriaşe, dar că ar trebui să fie, totodată, conştientă de enorma responsabilitate pe care o au faţă de cetăţeni.

Trebuie spus şi faptul că decizia Curţii Europene de Justiţie vine în contextul în care la nivelul Uniunii Europene au loc negocieri de doi ani şi jumătate asupra reformei regulilor de protecţie a datelor personale.

Noul comisar a reamintit că predecesoarea sa, Viviane Reding, a luptat mult pentru ca această reforma să avanseze şi a precizat că este la fel de hotărâtă să continue acest efort.

Potrivit oficialului european, Reicherts susţine că oamenii au dreptul să solicite companiilor care operează motoarele de căutare să elimine linkurile care conţin informaţii personale despre ei, în anumite condiţii.

Acest lucru se poate întâmpla atunci când datele sunt incorecte, inadecvate, irelevante, expirate sau în exces în raport cu obiectivele procesării.

Curtea a precizat explicit ca dreptul de a fi uitat nu este unul absolut, ci întotdeauna va trebui pus în balanţă cu alte drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare şi libertatea presei, dar care - a subliniat comisarul european - nu sunt nici ele drepturi absolute.

Nu în ultimul rând, Martine Reicherts a îndemnat statele membre să nu renunţe la obiectivul acestei importantei reforme, să fie ambiţioase şi să ajute Europa să obţină reglementările de care are atâta nevoie.