Scholz a subliniat că, în timp ce fostele politicii strategice s-au axat pe apărare, actualul document acoperă toate domeniile, de la cel militar şi de politică externă, până la industrie şi sănătate.

Criticii spun că Germania a fost prea pasivă în faţa înmulţirii ameninţărilor globale prin care state autoritare precum China şi Rusia s-au dovedit tot mai încrezătoare. Invadarea Ucrainei a schimbat însă atitudinea Berlinului.

Documentul menţionează apărarea naţională şi a alianţelor, protecţia infrastructurii tehnice, securitatea cibernetică şi spaţială, dar şi securitatea materiilor prime, a energiei şi a alimentelor.

Nu sunt uitate nici protecţia civilă, politica de dezvoltare, protecţia împotriva influenţei străine şi a spionajului ori crizele climatice şi pandemiile.

În strategia sa de securitate naţională, guvernul federal se concentrează şi pe o consolidare substanţială a Bundeswehr.

Armata federală rămâne garantul capacităţii Germaniei de apărare şi de descurajare.

Strategia reafirmă importanţa NATO şi a UE, precum şi a investirii, în medie, a două procente din din produsul intern brut în domeniul apărării pe parcursul mai multor ani.

Totodată, ordinea de bază democratică liberă trebuie apărată împotriva influenţelor ilegitime, iar dependenţa de materii prime şi energie trebuie redusă prin diversificarea relaţiilor de aprovizionare.

Coaliţia s-a abţinut însă de la formarea mult discutatului Consiliu Naţional de Securitate pentru a coordona acţiunile guvernului.

Preşedinta Comisiei pentru apărare din Bundestag, Agnes Strack-Zimmermann, a deplâns această omisiune, anunţând că va continua să facă presiuni pentru înfiinţarea unui astfel de Consiliu. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI).