Acord final pentru salvarea Ciprului de la faliment în timpul nopţii de duminică, la Bruxelles.

A fost evitat pe ultima sută de metri pericolul prăbuşirii sistemului bancar cipriot, o bombă cu ceas pentru zona euro şi care a influenţat şi cursul leului.

Cipru va primi cele 10 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de la FMI şi devine astfel a cincea ţară din zona euro care beneficiază de un plan de salvare.

Programul prevede că micii depunători nu vor avea de suferit.

În schimb cei cu depozite mai mari de 100 de mii de euro vor avea pierderi importante.

Directoarea FMI, Christine Lagarde, a spus că s-a ajuns la o soluţie solidă şi durabilă, în timp ce zona euro consideră că soluţia găsită acum este mai bună decât cea de la 16 martie, însă preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a explicat că săptămâna trecută nu au existat condiţiile politice în Cipru pentru ca Nicosia să accepte această variantă, care a fost tot timpul pe masa negocierilor.

Taxa pe depozitele depunătorilor a dispărut

Faţă de planul anterior respins de parlamentul cipriot, diferenţa este că a dispărut taxa pe depozitele depunătorilor la băncile cipriote, însă suma ce va fi împrumutată Ciprului rămâne aceeaşi: 10 miliarde de euro.

Condiţia pentrua primi aceşti bani este ca Ciprul să facă o restructurare masivă a primelor două bănci alte ţării.

Banca Ciprului, cu numeroşi depunători ruşi şi Laiki Bank, iar aceasta din urmă va dispărea, situaţia ei fiind atât de gravă încât nu mai poate fi salvată, a spus preşedintele Eurogrup.

Cum va avea loc restructurarea ei, a explicat preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem.

"Pentru mai multă precizie ce se va întâmpla cu Laiki Bank este că depozitele asigurate şi activele performante vor fi puse într-o bancă bună, ce va fi apoi integrată în banca Ciprului, restul va rămâne la Laiki Bank, ce va fi lichidată. Depozitele sub 100 de mii de euro nu vor fi afectate, însă cei care deţin depozite ce depăşesc acest prag ca şi deţinătorii de acţiuni şi obligaţiuni vor fi serios afectaţi", a spus Jeroen Dijsselbloem.

Fără să facă referire directă la Rusia, ministrul cipriot de finanţe, Michael Sarris, a recunoscut că mulţi dintre partenerii internaţionali ai Ciprului vor fi dezamăgiţi şi vor suferi pierderi.

El a apreciat însă că acordul este cel mai bun posibil în actualele circumstanţe şi evită falimentul ţării şi ieşirea din zona euro.

Comisarul pentru afaceri monetare Olli Rehn a dat asigurări că Uniunea Europeană va sprijini Ciprul şi poporul cipriot pentru a depăşi criza şi a insistat asupra faptului că actualele condiţii de împrumut nu vor mai fi impuse niciunei alte ţări.

El a explicat că situaţia Ciprului este una specială, sectorul său financiar având nevoie să fie restructurat pentru că este de opt ori mai mare decât economia ţării.

Detaliile redeschiderii băncilor cipriote vor fi stabilite astăzi de guvernul cipriot şi de creditorii internaţionali.

Guvernul cipriot nu a putut preciza dacă băncile vor fi redeschise mâine, aşa cum era prevăzut iniţial.

Între timp, unele supermarketuri din insulă au rămas aproape fără alimente.

Băncile sunt închise de zece zile şi furnizorii au început să ceară plata în numerar pentru livrări.

Vestea are însă deja efecte pozitive. Pe pieţe a rispit teama de un faliment al Ciprului care ar contamina toate economiile fragile din jur.

Astfel euro a depăşit 1,3 dolari şi băncile din Asia au deschis puternic în creştere.