Comisia de cod electoral a adoptat, miercuri, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel încât jumătate din colegii să fie adoptate prin vot uninominal majoritar şi jumătate pe o listă de compensare, a anunţat preşedintele Comisiei, Sulfina Barbu.

Democrat-liberalul Sulfina Barbu a precizat, după şedinţa Comisiei de cod electoral, că acest sistem de vot mixt a întrunit 13 voturi "pentru", fiind realizat un compromis, deoarece toate celelalte propuneri, cum ar fi sistemul uninominal pur sau sistemul de vot actual, nu au întrunit numărul de voturi.

"În Comisia de cod electoral, în cele două ore de şedinţă, grupurile parlamentare au adoptat prin consens propunerea de vot mixt, jumătate din colegii să fie adoptate prin uninominal majoritar şi jumătate să fie adoptate pe o listă de compensare pe care vom vedea cu ce propuneri vin cei de la Autoritatea Electorală Permanentă", a susţinut Sulfina Barbu.

De asemenea, a mai spus că PDL şi USL au susţinut varianta de vot uninominal majoritar, dar că cei de la UDMR şi minorităţi nu au fost de acord cu această variantă.

"Nici UDMR şi nici minorităţile nu au fost de acord cu un astfel de sistem electoral", a mai democrat-liberalul.

Totodată, ea a adăugat că, din punctul său de vedere, varianta adoptată este un prim pas spre votul uninominal majoritar.

"Decât să rămânem cu sistemul actual sau să ne întoarcem la un sistem de listă, este un compromis acceptabil dacă reuşim să adoptăm un astfel de sistem", a mai spus Sulfina Barbu.

Preşedintele Comisiei a mai spus că pragul electoral va fi discutat săptămâna viitoare, dar că, în principiu, toată lumea este de acord cu prag de 5%.

Sulfina Barbu a arătat că speră ca acest proiect să fie adoptat până la sfârşitul sesiunii şi că va cere procedură de urgenţă.

Ce spune Opoziţia?

Liderul senatorilor PSD Ilie Sârbu, a afirmat că este sceptic cu privire la adoptarea votului uninominal pur, explicând că dificultatea USL de a-şi impune punctul de vedere constă în faptul că este necesar să voteze 11 membri ai Comisiei de Cod electoral în favoarea unei propuneri.

Ilie Sârbu a mai adăugat şi faptul că USL doreşte reducerea numărului de parlamentari la 318, incluzând reprezentanţii minorităţilor.

"Sigur că diferenţa asta de 18 n-ar fi semnificativă până la urmă, nu în asta este bugetul României. Important e să găsim până la urmă o cale de mijloc să putem să ne înţelegem. Dacă tot s-a format comisia asta, să dăm până la urmă o lege care să fie utilă electoratului", a mai spus senatorul PSD.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a declarat şi că este limpede faptul că trebuie adoptată o nouă lege electorală, USL pornind de la prevederile propunerii sale legislative, respectiv votul uninominal şi reducerea numărului de parlamentari.

Haşotti a menţionat că s-a stabilit ca în Comisia de Cod electoral deciziile să fie luate prin consens sau, dacă nu, cu minimum 11 voturi, iar abţinerile să fie din partea a cel puţin două formaţiuni politice.

Întrebat dacă este posibil să se ajungă la o situaţie mixtă, ca în sistemul german, care are mai multe formule (jumătate aleşi pe listă, jumătate aleşi uninominal), senatorul liberal a răspuns că este prematur să fie discutată această chestiune, dar că nu exclude posibilitatea.

În legătură cu traseismul politic, Puiu Haşotti a precizat că interzicerea acestei practici poate fi prevăzută în lege, însă este necesară şi o modificare constituţională în acest sens.

"Atâta vreme cât avem formula constituţională actuală, e posibil ca această prevedere să intre în coliziune cu Constituţia. Noi suntem categoric împotriva migraţiei politice şi ar fi bine să renunţe PDL la această teribilă demagogie, care acuză acum USL că încurajează traseismul politic, câtă vreme actuala guvernare s-a bazat pe un partid al traseiştilor politici şi câtă vreme o treime din parlamentarii PDL provin din PNL. Nu ştiu de ce, atunci când a fost un traseism politic în masă, a fost un fenomen politic, chestiunile erau în regulă şi acuma, dacă vin unul sau doi parlamentari, este ceva de incriminat", a mai spus Puiu Haşotti.

Ce înseamnă sistemul de vot mixt?

Dacă la alegerile parlamentare din noiembrie s-ar aplica un sistem de vot mixt, procedura ar arăta astfel: candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, obţine şi mandatul de parlamentar, candidaţii care nu au câştigat în competiţia directă, vor fi numiţi de către partide. pe sistemul de liste.

Mai exact, în funcţie de voturile obţinute, partidele obţin un procentaj care se va calcula la nivel naţinal, iar în funcţie de procentajul obţinut se vor redistribui mandatele.

La negocierile cu partenerii din Coaliţie din 2011, PDL a obţinut o variantă de compensare în sensul în care două treimi dintre parlamentari să fie aleşi în mod direct, iar o treime pe listă.

Democrat-liberalii nu au reuşit să obţină un Parlament unicameral, ci doar o reducere a numărului de senatori şi deputaţi.

În negocierea cu UDMR s-a decis ca din Camera Deputatilor să facă parte 300 de aleşi, iar din Senat, 89-91, câte doi pentru fiecare judeş şi fiecare sector al Capitalei.

După ce şeful statului, Traian Basescu, a criticat dur varianta legii electorale PDL-UDMR, democrat-liberalii au anunţat că amână discuţiile pentru 2012.

Pe 26 martie USL a solicitat, prin vocea lui Victor Ponta, comisie parlamentara Putere-Opoziţie care să modifice Legea electorală, cerând un vot uninominal pe sistem britanic, un număr de 318 parlamentari şi rezolvarea problemelor legate de aleşii-penali şi de traseişti.

"Am hotărât să adresăm celor aflaţi la Putere o solicitare de a forma un grup de lucru Putere-Opoziţie aşa cum s-a format şi în 2007-2008, pentru a elabora cât mai rapid o nouă lege electorală privind modul în care se desemnează candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor, numărul acestora - după cum ştiţi, există o propunere USL în acest sens şi o propunere a preşedintelui Băsescu mai veche - responsabilitatea parlamentarilor în situaţii de genul celei Boldea", a afirmat Victor Ponta.

Pe 27 martie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat în unanimitate, înfiinţarea comisiei parlamentare pentru modificarea Legii electorale formată din 13 membri.

Comisia are ca termen data de 30 aprilie pentru a elabora legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului

Istoria votului uninominal: Putere-Opoziţie

Atât Puterea, cât şi Opoziţia au susţinut reducerea numărului de parlamentari şi votul uninominal şi au depus proiecte de lege în acest sens, însă nu s-a concretizat nimic.

Reluarea dezbaterilor pe introducerea votului uninominal şi reducerea numărului de mandate a fost primit fără prea mare entuziasm de reprezentanţii puterii.

UDMR-ul nu a fost niciodată de acord cu votul uninominal şi reducerea numărului de mandate.

În ultimii doi ani, PSD-ul a fost direct interesat de sistemul mixt, chiar dacă la nivel oficial a evitat să se pronunţe în acest sens, din cauza alianţei cu PNL.

În timp ce liberalii au respins din start votul mixt, pledând pentru un vot uninominal pur, Adrian Năstase şi Victor Ponta pledau încă din 2010 pentru prima varianta.

De asemenea, şi presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, susţinea deschis că se impune revenirea la votul pe liste pentru Parlament.

În noiembrie 2010, la o dezbatere organizată de Asociatia PRO Democraţia, reprezentanţii PSD şi UDMR pledau pentru modificarea legii electorale şi trecerea de la sistemul de vot uninominal, cu reprezentare proporţională la sistemul mixt, adică uninominal cu compensare pe lista de partid.

Partidul Naţional Liberal îmbraţişează sistemul refuzat în 2008: uninominal majoritar în două tururi.

Singurii care au sustinut votul uninominal pur au fost liberalii.

Reducerea numărului de parlamentari, amânată

În ceea ce priveşte reducerea numărului de parlamentari, nu s-a decis nimic, urmând ca săptămâna viitoare să se discute la Comisie, în funcţie de negocierile dintre Putere şi Opoziţie.

"Acest număr de parlamentari va fi comunicat săptămâna viitoare, nu pot să vă spun acum precis, fără să avem numărul de colegii stabilite, fără să avem exact numărul care se compensează pe o listă. Vorbim de un număr mai mic de parlamentari, dar săptămâna viitoare vom şti care este acel număr", a mai spus Barbu.