Votul prin corespondenţă se află pe masa Camerei Deputaţilor, după ce la Senat a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Până mâine pot fi depuse amendamente, iar miercuri, documentul va fi dezbătut şi adoptat în plen de deputaţi.

Această modalitate de vot va fi exercitată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare de anul viitor, doar de către cetăţenii care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.

Cu şase luni înainte de scrutin, alegătorii din diaspora trebuie să anunţe ambasadele sau consulatele că vor să voteze pentru a fi înscrişi în Registrul electoral.

La Senat, proiectul a fost susţinut de grupurile PNL şi PSD.

"Demersurile pe care le-au făcut parlamentarii PNL au avut efect şi de aceea doresc să le mulţumesc parlamentarilor PSD pentru înţelepciunea de care au dat dovadă", a spus senatorul PNL, Ion Popa.

"O promisiune onorată pe care PSD a făcut-o alegătorilor din diaspora şi pe care o onorează", a adăugat Mihai Fifor.

Documentul a fost însă criticat de UDMR şi de parlamentarii din grupul liberal-conservator ALDE pe motiv că nu respectă principiul potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret.

Parlamentarii Uniunii Democrate Maghiare din România precizează că vor strânge semnături pentru atacarea legii la Curtea Constituţională, dacă plenul Camerei Deputaţilor va adopta miercuri documentul legislativ în forma agreată de Senat.

"Se poate vota pentru circumscripţia 43, pentru patru deputaţi, doi senatori. Te duci frumos cu ştampila în mână şi pe buletinele de vot confecţionate de către statul român, nu privat, particular pe imprimanta ta în sufragerie poţi să pui ştampila unde doreşti", a susținut Kelemen Hunor.

Proiectul legii votului prin corespondenţă are la bază un document elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă.