Şeful delegaţiei FMI în România , a declarat cu puţin timp în urmă , la prezentarea evaluării misiunii experţilor Fondului în România , că deşi exportul şi industria sunt în creştere , comerţul şi construcţiile nu şi-au revenit .


El a adăugat că , spre sfârşitul anului , este posibil ca economia naţională să înregistreze , din nou , o creştere pozitivă.

Misiunea de evaluare a Fondului Monetar Internaţional în ţara noastră se apropie de sfârşit.


Delegaţia condusă de Jeffrey Franks a prezentat , miercuri, rezultatele discuţiilor pe care le-a avut cu partea română.


Dacă boardul FMI va aprecia că noua scrisoare de intenţie, elaborată de experţii săi împreună cu autorităţile de la Bucureşti este viabilă, ţara noastră va putea primi următoarea tranşă, de 900 de milioane de euro, din împrumutul contractat în 2009.


Până acum, din întâlnirile pe care experţii Fondului le-au avut cu autorităţile române, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai sindicatelor şi ai partidelor politice, câteva elemente discutate au ieşit în evidenţă.


În primul rând, înrăutăţirea prognozelor, în special a celei de creştere economică.


Dacă la început de an se vorbea de un plus, apoi de o relativă stagnare, ultimele cifre anunţate de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, se referă la o reducere a economiei în 2010 de 1,7% - 1,9%.


De aici şi declaraţiile şefului Misiunii FMI, Jeffrey Franks, privind necesitatea unor eforturi susţinute pentru redresarea economiei.



Un alt subiect a fost cel al fondurilor europene, sindicatele cerând chiar bani în plus de la Fond destinaţi tocmai acestui scop, iar reprezentanţii FMI subliniind că nu este vorba de lipsa de bani pentru prefinanţări şi confinanţări de proiecte, ci de lipsă de eficienţă în gestionarea fondurilor şi de birocraţie.


În sfârşit, s-a mai vorbit de influenţa creşterii TVA asupra evoluţiei inflaţiei, despre privatizări şi direcţionarea banilor din această sursă către investiţii.


Dacă această a cincea revizuire a acordului se încheie cu rezultate pozitive, cea de-a şasea tranşă din împrumut, în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro, va fi pusă la dispoziţia autorităţilor române.