Dincolo de condiţiile legislative pe care trebuia să le îndeplinească România pentru primirea noii tranşe, Guvernul trebuie să respecte o serie de condiţii fiscale şi bugetare.


Întâlnirile dintre preşedintele României şi guvernatorul Băncii Centrale reprezintă deja o tradiţie la început de an, însă cea de astăzi a avut loc într-un context destul de complex din punct de vedere economic.

Este vorba, în special, într-adevăr de relaţia ţării noastre cu FMI, acordul actual de tip stand-by şi acompaniat de un împrumut de la mai multe instituţii internaţionale, urmând cel mai probabil să fie continuat cu unul de tip preventiv, în cadrul căruia sumele puse la dispoziţia României să poată fi utilizate numai în caz de urgenţă.


Traian Băsescu a pledat, de altfel şi miercuri în cadrul şedinţei de guvern la care a participat, pentru continuarea relaţiilor cu FMI.


Până atunci trebuie însă finalizat actualul acord prin care mai sunt de primit două tranşe, cea de-a şaptea şi penultima tranşă, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, ar putea să fie eliberată cât de curând, dacă conducerea executivă a FMI va decide acest lucru în cadrul reuniunii pe care o va avea la finalul săptămânii.


Condiţiile par a fi favorabile, deoarece din informaţiile apărute până în prezent, s-ar părea că România s-a încadrat atât în ţinta de deficit bugetar, cât şi în cea privind nivelul arieratelor statului, acestea adăugându-se astfel pe lista condiţionalităţilor îndeplinite de către autorităţile române, alături de cele de ordin legislativ.


La întâlnirea de joi s-a discutat cel mai probabil şi de contextul economic actual, 2011 fiind anul în care se speră că va marca ieşirea României din recesiune, fie că va fi vorba de o creştere de sub 1%, cum estimează analiştii, fie de una de peste 1,5%, cum este luată în calcul în acordul cu FMI şi Comisia Europeană.

La întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, au fost stabiliţi parametrii unui nou acord de finanţare de tip preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale.


De asemenea, a fost analizat şi stadiul derulării acordurilor actuale de finanţare externă.


În acest context a fost subliniată şi importanţa continuării procesului de consolidare fiscală şi a reformelor structurale în vederea reluării creşterii economice pe o bază sănătoasă, astfel încât implementarea obiectivelor pe termen mediu să asigure un proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală cu Uniunea Europeană, se mai arată în comunicat.