Comisia Europeană va face noi propuneri de rezolvare a problemei relocării imigranţilor care primesc statut de refugiaţi.

Planul va fi anunţat cel mai probabil în deschiderea lucrărilor Parlamentului European.

Mai multe state comunitare vor să acceseze fonduri europene pentru primirea refugiaţilor, iar comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, spune că aşteaptă solicitările.

"Eu sunt convinsă că toate statele membre vor prezenta o analiză foarte clară a modului în care sunt afectate de către acest val de migranţi, dar, sigur, statele membre trebuie să facă solicitări dacă au nevoie de bani europeni", susține Corina Crețu.

VIDEO Interviu cu Corina Crețu, comisar european pentru politică regională. Sursa: Observator European

Corina Creţu: Asistăm la un fenomen neaşteptat şi din acest punct de vedere, cred că politica de coeziune reprezintă, în mod evident, o sursă importantă pentru finanţare, pentru sprijinirea acţiunilor şi măsurilor eficiente în ceea ce priveşte integrarea imigranţilor, fie în ceea ce priveşte educaţia, ocuparea forţei de muncă, condiţiile de locuit, dar şi a măsurilor privind asigurarea unui tratament nediscriminatoriu.

Aş vrea să spun că încă din perioada de programare 2014-2020 sunt state membre care folosesc aceşti bani, în special Italia şi zonele cele mai afectate din Italia - Sicilia, Campagna, Calabria, Apulia. Deja, în aceste zone, în cadrul Programului Operaţional Sicurezza, Italia a beneficiat de 99 de proiecte pentru a organiza centre multifuncţionale pentru migranţi. Deci, avem deja o alocare, de pildă, în Italia, de 79 de milioane de euro în perioada 2014-2020.

Am solicitat deja astăzi, într-o discuţie pe care am avut-o cu Digi Regio, să facem o analiză în ce măsură, la cererea statelor membre, pentru că exact despre asta este vorba, numai statele membre pot decide dacă solicită ca unii bani care au fost programaţi pentru perioada 2014-2020 să fie alocaţi către alte scopuri decât cele iniţiale.

Dar sigur că pentru această perioadă de programare, pentru vechea perioadă de programare, 2007-2014, statele care nu au cheltuit toţi banii pot face această solicitare pentru a veni, a avea reacţii foarte rapide, mai ales în ceea ce priveşte locurile de cazare, la asigurarea consultanţei psihologice în fiecare stat membru şi, de asemenea, către... în regiunile de graniţă.

Deci vreau să vă asigur că în ceea ce ne priveşte, ca şi Comisie Europeană, în perioada următoare vom explora în ce măsură putem face eforturi pentru a găsi noi surse din finanţare.

Pe de altă parte, pentru perioada 2014 - 2020, în opinia mea, cuvântul de ordine trebuie să fie integrarea, integrarea migranţilor legali.

Aşa cum spuneam mai devreme, o serie de state deja folosesc Fondul de Dezvoltare Regională pentru integrarea migranţilor legali. Şi în Franţa avem programe, şi în Olanda, pentru a ajuta migranţii legali să îşi câştige locuri de muncă. De pildă, în Olanda avem un foarte bun exemplu, o familie de iordanieni ajutaţi cu bani europeni care produc produse naţionale şi reuşesc acum să fie pe piaţă olandeză.

Deci avem o abordare flexibilă şi gestionarea migraţiei este, după cum ştiţi, o prioritate clară a Comisiei Europene, aşa cum a fost ea prezentată încă de la nceputul mandatului printre obiectivele politice ale preşedintelui Juncker.

Dar singur că problemele generate de migraţie nu pot fi rezolvate doar de către Comisie, trebuie rezolvate împreună cu statele membre.

De asemenea, am solicitat Digi Regio să exploreze modul în care 'crossborder cooperation', programele de cooperare interteritoriale, interegionale pe care le-am adoptat pot să fie adaptate la această nouă provocare. Peste vară, de pildă, am adoptat o serie de programe Serbia - Croaţia, Serbia - Ungaria, Serbia - Bulgaria - Macedonia şi am vrea să facem o analiză în ce măsură statele membre sunt dispuse să aloce o parte din aceste resurse şi pentru rezolvarea acestei probleme a migranţilor.

Există, într-adevăr, în România centre pentru refugiaţi. Înţeleg că acestea sunt ocupate într-o limită de maxim 20%.

România are acest noroc de a nu fi, practic, în acest traseu pe care îl au cei care migrează din Africa sau din ţările afectate. Ştim foarte bine că principala rută acum şi cele mai afectate ţări sunt Grecia şi Italia, după care, din Grecia, merg în Serbia, Ungaria şi de acolo există acest miraj al Occidentului - Germania, Austria.

Deci eu sunt convinsă că toate statele membre vor prezenta o analiză foarte clară a modului în care sunt afectate de către acest val de migranţi.

România cred că este, de asemenea, afectată de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Am fost la Suceava, în această vară şi, într-adevăr, acolo se simte un val de populaţie care fuge din calea violenţelor care au loc în Ucraina.

Dar, sigur, statele membre trebuie să facă solicitări dacă au nevoie de bani europeni şi dacă fac această solicitare, sigur că noi suntem flexibili pentru a vedea în ce măsură putem schimba axele.

România oricum, probabil, va avea bani care, din păcate, vor fi dezangajaţi. Şi putem face această analiză la solicitarea statelor membre, în ce măsură o parte din aceşti bani pot fi redirecţionaţi pentru rezolvarea problemelor migraţiei.