Într-un interviu acordat, miercuri, postului public de radio, ministrul sănătăţii a declarat că este de acord cu îmbunătăţirea anumitor criterii de internare, însă cele prezentate de CNAS "nu puteau fi acceptate".


"Eu în schimb nu am fost de acord. Sunt de acord, şi asta am şi comunicat, să ne aşezăm să facem un grup de specialişti dacă este necesar să îmbunătăţim anumite criterii de internare, nu este nici un fel de problemă, dar acele criterii de internare nu puteau fi acceptate din punctul meu de vedere. (...)CNAS a acceptat retragerea acelor criterii de internare. Criteriile au plecat de la minister fără ele, deci este un ordin comun şi propunerea, ultima formă a propunerii, aşa cum a venit de la Casa Naţională, nu mai conţinea aceste criterii", a mai spus Attila.

Şapte spitale din România se încadrează la cel mai înalt nivel de competenţă

Cseke Attila a spus că toate spitalele din ţară au fost evaluate, iar în urma clasificărilor, doar şapte instituţii sanitare se încadrează la cel mai înalt nivel de competenţă.


"Am evaluat pe partea publică 347 de spitale care există astăzi în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale. Avem cinci plus două clase pentru spitalele monospecialitate şi toate spitalele au un ordin de clasificare. Cele mai multe spitale sunt, sigur, la clasele 4 şi 5, unde sunt spitalele mai mici, pentru că aceasta este ponderea lor în sistemul spitalicesc din România. La clasa 1, care este cel mai înalt nivel de competenţă din punctul de vedere al unui spital din România, sunt 7 spitale. (...)Toate, în continuare, în schimb ridică anumite probleme care sunt legate de anumite domenii de specialitate care nu se regăsesc astăzi în structura lor şi vor trebui să aducă ajustări mai mici sau mai mari până la sfărşitul anului. În caz contrar, vor fi declasificate în clasa inferioară. Aceeaşi situaţie este şi pentru celelalte clase, şi la 2 şi la 3, unde sunt principalele spitale judeţene de urgenţă", a declarat ministrul sănătăţii.



În ceea ce priveşte criteriile după care spitalele au fost clasificate, Cseke Attila a spus că evaluările au fost făcute în funcţie de competenţele medicale şi de dotările de care dispun aceste spitale.


"Noi am făcut în schimb, în funcţie de zona care este acoperită, de competenţe, de dotările de care dispun aceste spitale, am făcut aceste clasificări şi ca să înţeleagă ascultătorii de ce este necesar - de fapt este o regulă introdusă în sistem - de ce este necesar să avem reguli nu numai pe acest aspect cişi pe alte aspecte. Din păcate, de-a lungul timpului, dotările cu aparatură, de exemplu, a acestor spitale s-au făcut, nu aş spune că discreţionar sau diferenţiat, dar s-a făcut pe unele criterii care nu aş spune că au urmărit o anumită logică.(...) O asemenea clasificare te ajută să-ţi faci o strategie ce urmează inclusiv pe dotare cu aparatură sau pe reabilitare, unde dorim, ce putem să dezvoltăm din banii pe care îi avem, sigur, limitaţi. Dar unde dorim să dezvoltăm, pe ce clase dorim să dezvoltăm spitalele", a mai afirmat Attila.

Cardul personal de sănătate, în vigoare de anul viitor

De asemenea, ministrul sănătăţii a afirmat că nu a renunţat la ideea introducerii cardului personal de sănătate, care, în opinia sa, va "elimina cozile pentru ridicarea unor adeverinţe care atestă calitatea de asigurat".


"Este un proiect care este implementat de către Casa Naţională, este un proiect foarte important pentru sistemul sanitar. Cardul de sănătate, practic, elimină asemenea cozi şi asemenea situaţii, pentru că nu vei mai fi pus în situaţia să-ţi ridici o adeverinţă să dovedeşti că eşti asigurat. Aceste informaţii vor fi pe card, care va fi legat cu un sistem informatic. Programul informatic necesar implementării este în curs de achiziţie publică, este publicat pe SEAP. Acum cred că vreo săptămână-două am primit informaţia de la Casă că este lansată achiziţia publică".



Misiunea de a completa datele pe cardurile de sănătate va reveni medicilor de familie, a mai spus Cseke Attila, care, doreşte ca până anul viitor, jumătate dintre români să intre în posesia primelor carduri de sănătate.


"În mod cert medicului de familie, pentru că informaţiile care trebuie completate sunt informaţii minimale, dar de strictă urgenţă în anumite situaţii, ori că sunt boli cronice, ori că sunt boli de risc vital şi ele sunt evidenţiate şi sunt cunoscute de către fiecare medic de familie care ţine evidenţa, dacă vreţi, patologică sau medicală a unui pacient.(...) Dacă nu ar fi probleme de achiziţie publică pe partea de program informatic, eu cred că la începutul anului viitor un segment important din cetăţenii României pot să primească cardul de sănătate, cam jumătate din cei care au calitatea de asigurat".

Normele noului contract-cadru, de miercuri, în vigoare



De asemenea, ministrul sănătăţii a declarat că normele de aplicare pentru contractul-cadru cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sunt finalizate şi vor fi publicate miercuri, în Monitorul Oficial.


"Normele de aplicare sunt finalizate şi au plecat la "Monitorul oficial". Ele vor fi publicate astăzi. De astăzi trebuie să intre în vigoare, conform legii, noile norme. A mai fost o modificare a contractului-cadru, care a fost publicată ieri, în cursul zilei de ieri, şi care conţine mai multe modificări în sensul celor solicitate de către medidicii de familie. Ele se refereau la o altă modalitate de sancţionare în caz de constatare a unor abateri, se refereau la abrogarea unor anumitor prevederi şi această modificare de contract-cadru s-a publicat ieri, astăzi se publică normele".


Cseke Attila a declarat că din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, medicii de familie nu au niciun motiv să nu semneze noul contract-cadru.


"Mai mult decât atât, pe medicina primară din Delta Dunării am introdus un spor de 100%, pentru că există o situaţie mai specială acolo şi sunt, oricum, puţini medici de familie şi activitatea lor trebuie compensată mai bine. Eu, din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, nu văd motiv de refuz de a semna aceste contracte de prestări servicii şi aştept ca în urma discuţiilor şi în urma angajamentelor pe care le-am avut să mergem înainte şi să nu fie mari probleme".



Spitalele, transformate în centre multifuncţionale


În ceea ce priveşte transformarea unor spitale în centre multifuncţionale, ministrul sănătăţii nu exclude această posibilitate.


"Există un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru posibilitatea de a înfiinţa centre multifuncţionale care includ cabinete ale medicilor de specialitate (...). Nu este exclusă o asemenea posibilitate. Dacă un spital judeţean sau un spital municipal îşi doreşte, pentru că acesta este conceptul, să degreveze din... are pe o anumită zonă sau pe o anumită regiune un număr mai mare de pacienţi şi poate înfiinţa, există clădire, şi există voinţă pentru acest lucru, şi există tot ce trebuie, capacitate, să-şi înfiinţeze, în cadrul spitalului judeţean sau municipal, un asemenea centru. Nu va fi, însă, în niciun caz un spital".