Guvernul intenţionează să menţină nivelul cheltuielilor cu salariile bugetarilor la 7% din Produsul Intern Brut.

De anul viitor însă Executivul are în vedere să îi plătească pe bugetari după unele criterii de performanţă.

Miniştrii responsabili vor trebui să pregătească până în toamnă principiile care vor sta la baza noii modalităţi de salarizare în administraţia centrală şi locală, care să permită introducerea criteriilor de performanţă.

La începutul şedinţei de guvern de miercuri premierul Victor Ponta a insistat că noua lege a salarizării personalului bugetar trebuie să asigure flexibilitate în interiorul fiecărei instituţii atât în acordarea salariilor, cât şi în aranjarea schemei de personal.

Raportul dintre limita minimă şi cea maximă a salariilor bugetarilor ar putea ajunge la 1-7, variantă propusă de premier, iar introducerea noii legi a salarizării va determina şi modificarea Legii funcţionarului public, astfel încât şefii de instituţii să aibă o mai mare "flexibilitate" în aranjarea grilei şi a schemei de personal.

Salariul minim în administraţie ar putea fi mai mare decât salariul minim brut pe economie, respectiv de 1.000 lei faţă de 800 lei, dar fără a depăşi anvelopa cheltuielilor de personal, de 7% din PIB.

"Anvelopa salarială mare rămâne aceeaşi, 7% din PIB. Aici nu umblăm. Important e altceva: în aceiaşi bani, fiecare dintre instituţiile publice şi centrale şi locale să aibă mai mare flexibilitate şi să poată să introducă criterii de performanţă. În acest moment, ştiţi foarte bine, că lucrezi de dimnieaţă până seara sau că nu faci nimic primeşti acelaşi salariu. Dacă vreţi să sancţionaţi pe cineva, mai uşor schimbăm un preşedinte decât să schimbăm un funcţionar public", a spus premierul.

Proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit inclusiv pe baza indicatorilor din noua lege a salarizării.

Ponta: Guvernul va adopta o nouă măsură dureroasă pentru buget

Tot miercuri, premierul Victor Ponta a anunţat că săptămâna viitoare va fi adoptată o nouă măsură "dureroasă" pentru buget, cea referitoare la corecţiile financiare, menţionând că acestea nu pot fi imputate unităţilor administrativ-teritoriale care nu se fac vinovate de neregulile constatate în urma derulării unor proiecte care au beneficiat de sprijinul financiar al UE.

"Astăzi o să avem în primă lectură şi o să adoptăm, probabil, săptămâna viitoare, o nouă măsură dureroasă pentru buget, dar necesară, cea referitoare la corecţiile financiare, la unităţile administrativ-teritoriale. Unde nu e vina lor, nu putem să-i punem să plătească. De altfel, ne dau în judecată - dacă nu mă înşel - şi câştigă. Şi atunci, să îi punem noi să ne dea în judecată, ca să câştige... nu are sens. Însă asta reprezintă o nouă încărcătură pe buget şi nu putem să o compensăm decât printr-un grad ridicat şi mult mai rapid de absorbţie a fondurilor europene", a afirmat Victor Ponta, la începutul şedinţei de guvern.

El a adăugat că gradul de absorbţie de 20% a fondurilor europene reprezintă o valoare enormă, comparativ cu rezultatele ultimilor ani, dar este foarte puţin, raportat la necesarul României.

"Avem 20% grad de absorbţie - foarte puţin. E enorm comparat cu faptul că în şase ani am avut şapte la sută. E foarte puţin comparat cu ce am avea nevoie şi ce ne trebuie. Aici, Ministerul de Finanţe v-a dat tot timpul împrumuturile de care aveţi nevoie, vi le dă în continuare. Pe măsură însă ce banii vin înapoi de la Comisie, îi folosiţi din nou pentru plăţi. Am adoptat toate măsurile necesare, să facilităm plăţile, să reducem birocraţia, însă acum deja mingea e în terenul autorităţilor de management. Fiecare ministru în parte aveţi câte una în responsabilitate şi trebuie să puneţi presiune, să nu ne trezim că am deblocat programele şi nu avem proiecte", a subliniat şeful Guvernului.

România "trebuie să suporte corecţii financiare în valoare de aproape 700 de milioane de euro"

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat pe 25 mai că România trebuie să suporte corecţii financiare în valoare de aproape 700 de milioane de euro, din cauza neregulilor constatate în urma derulării unor proiecte care au beneficiat de sprijinul financiar al UE.

''Este normal ca statul, atunci când a greşit prin a lăsa persoane nepregătite în poziţii-cheie, să suporte acest cost. Acum analizăm posibilitatea de a debloca situaţia printr-un act normativ. Este însă de lucru, pentru că vorbim despre un efort financiar substanţial, aproape 700 de milioane de euro grosso modo, pe toată perioada programelor operaţionale, numai pe achiziţii publice'', a susţinut el.

Oficialul guvernamental a spus că deocamdată nu se ştie care va fi sursa din care vor fi suportate aceste corecţii, bugetul de stat sau beneficiarii care nu au respectat regulile.

''Partea proastă este că România trebuie să plătească. Partea bună este că România poate înlocui aceste sume cu alte cheltuieli curate către CE, astfel încât până la 2015 să nu piardă niciun leu'', a arătat ministrul Teodorovici.