Summitul aniversar de la Roma, dar mai ales nevoia de reformă a UE i-a stimulat şi pe politicienii români care se tem că ţările est-europene, mai sărace şi cu un nivel de dezvoltare mai redus decât vestul, ar putea fi lăsate la marginea proiectului, vizând o integrare mai aprofundată. "România, în noul context european" a fost tema unei dezbateri organizate astăzi, la Palatul Parlamentului.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a spus că speranţele românilor cu privire la UE nu se ridică la nivelul aşteptărilor de acum 10 ani, având în vedere menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi faptul că nu suntem membri Schengen.

Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre nevoia de solidaritate a tuturor forţelor politice, pentru realizarea unui proiect de ţară care să asigure României, pe baza performanţelor economice, o greutate mai mare în luarea deciziilor la nivel european.

"Decizia trebuie să păstreze caracterul comunitar şi consensual pe care cei care au creat UE l-au avut în vedere acum 60 de ani. Astăzi, riscul este să vedem că, prin mijloace politice, facem o Uniune economică inegală. Fără un efort de solidaritate care să materializeze în România un nou proiect de anvergură pentru viitor, nu vom putea să ne depăşim actuala condiţie de ţară aflată mai degrabă la periferia UE decât în centrul ei", a spus el.

Fostul premier Adrian Năstase a susţinut că o nouă divizare între Est şi Vest se manifestă tot mai mult în cadrul UE, context în care ar trebui regândită strategia de politică externă a României.

"Trebuie să începem să discutăm şi despre un NATO care, el însuşi, s-ar putea să schimbe o parte dintre politici. România, în momentul de faţă, se găseşte într-o poziţie ingrată, care aminteşte de izolarea din anii '90. Acum riscăm ca foarte multe dintre liniile de comunicaţie să treacă pe deasupra noastră, aşa cum trec coridoarele energetice", a apreciat Năstase.

Profesorul Vasile Puşcaş, fost negociator al Tratatului de aderare, a precizat că România trebuie să meargă în continuare pe drumul integrării în UE şi să fie prezentă cu opţiuni clare în procesul de negociere.

"Trebuie să reconstruim o Europă care să nu fie pentru elită, ca acum 60 de ani, gândită numai de elită, ci să fie o Europă a statelor, a pieţelor şi a cetăţenilor. Procesul de integrare este un proces continuu de negocieri, nu este un dat, nu este un proces administrativ şi nici măcar unul politic, în sensul larg al cuvântului; este un proces de negociere. Acum, depinde dacă noi vom fi prezenţi în acest proces continuu de negociere", a conchis el.