Miniştrii de interne ai celor 27 de state membre au căzut de acord în unanimitate pentru a schimba baza juridică pentru propunerea făcută în toamnă de Comisia Europeană de a reforma Spaţiul Schengen.

Miniştrii europeni de interne au decis că deciziile în ceea ce priveşte Mecanismul de Evaluare Schengen vor fi luate de statele membre, fără participarea Parlamentului European, aşa cum se făcea până acum.

România, care ameninţa să blocheze luarea acestei hotărâri, a acceptat, în cele din urmă, opinia Serviciului Juridic al Consiliului şi propunerea de compromis, făcută chiar în timpul lucrărilor, de preşedintia daneză, a explicat secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, Marian Tutilescu, într-un interviu pentru Radio Romania.

"România a spus clar faptul că nu doreşte şi nu va împiedica degajarea unui consens în ceea ce priveşte acordul politic asupra pachetului de măsuri privind guvernanţa Schengen, pentru că acest pachet de măsuri este esenţial pentru buna funcţionare a statului Schengen şi, de ce să nu o spunem, şi pentru intrarea României în statul Schengen", a declarat Tutilescu.

Tot joi, statele membre ale Spaţiului Schengen au convenit, la Luxemburg, asupra posibilităţii de a restabili, temporar, controalele la frontierele interne, în caz de presiune migratorie incontrolabilă, asupra uneia din frontierele lor externe.

Parlamentul European şi Comisia Europeană critică dur decizia

Liderii grupurilor europarlamentare au criticat dur decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, privind schimbarea bazei juridice a gestionării Schengen.

Deja preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a trimis un comunicat în care critică foarte sever schimbarea bazei juridice pentru propunerea Comisiei Europene referitoare la mecanismul de evaluare Schengen şi vorbeşte despre eludarea Parlamentului European în acest caz.

Parlamentul şi Comisia nu sunt mulţumite nici cu altă prevedere asupra căreia s-a căzut de acord astăzi. Mai precis, reintroducerea controalelor la frontierele interioare din Spaţiul Schengen atunci când la una dintre frontierele exterioare există presiuni ale unui flux masiv de migranţi prevederile sunt pentru cazuri excepţionale, pot fi introduse de un stat membru, prin decizia unui stat membru, pentru şase luni şi poate fi prelungită această decizie cu încă şase luni.

Secretarul de stat Marian Titulescu mi-a mai spus, în declaraţia pentru Radio România, că le-a cerut, într-o declaraţie pe care a distribuit-o celorlalte 26 de state membre, le-a cerut să dea dovadă de aceeaşi solidaritate şi să judece tot cu argumente juridice, şi nu politice, şi situaţia României şi a Bulgariei, pentru că serviciul juridic al Consiliului a exprimat o poziţie, ca şi astăzi, şi asupra aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi a spus că trebuie să existe o precizare clară legată de aderarea celor două ţări, precizare care nu trebuie leagată de alte procese.