Într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, la Oradea, Hunor a declarat că acestea sunt " teme false în perioada imediat următoare" şi că "majoritatea de 70% ar trebui să se ocupe de o guvernare bună şi de dezvoltare economică, socială.

În context, liderul UDMR a amintit de amânarea deciziei Curţii Constituţionale pentru luna noiembrie a legii referendumului, adăugând că nu va mai putea fi organizat nici anul viitor un referendum privind modificarea Constituţiei.

"Noi am fost cei care, împreună cu PDL, am sesizat Curtea Constituţională încă în vară, imediat după votul din Camera Deputaţilor privind modificarea legii referendumului, o parte din observaţiile noastre au fost acceptate de Curte. Curtea a spus atunci că peste un an de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a legii referendumului poate fi pus în aplicare pragul de 30%. După aceea, preşedintele a trimis-o înapoi, prin majoritatea oferită de USL de 70% nu a acceptat nicio modificare, a votat din nou legea în prima variantă. Dacă CC va lua o decizie, şi cred că nu poate fi alta decât cea din vară, atunci nu mai există timp fizic pentru a organiza referendumul împreună cu alegerile prezidenţiale de anul viitor, primul tur", a explicat Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a continuat raţionamentul subliniind că "fără amendarea Constituţiei, nu poate fi făcută nici regionalizarea, pentru că în Constituţia actuală nu există regiunea ca formă administrativă".

"Eu cred că USL ar trebui să anunţe foarte repede că nu mai este o prioritate amendarea Constituţiei şi nu mai este o prioritate regionalizarea administrativă, ca să nu mai fie teme false. Asta ar fi poziţia corectă şi această majoritate ar trebui să se ocupe de guvernare, în interesul cetăţenilor, de dezvoltare economică şi socială şi să nu mai avem teme false, pentru că nu va mai fi nicio posibilitate de amendare a Constituţiei şi de a avea regiuni administrative", a mai susţinut liderul UDMR.

CCR amână decizia privind referendum

CCR a amânat miercuri pentru 14 noiembrie dezbaterile în cazul sesizării preşedintelui privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, prin care pragul de participare a fost redus la 30% din alegătorii înscrişi în liste.

Motivul amânării a fost, potrivit preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, imposibilitatea constituirii completului de şedinţă, întrucât de la reuniune au lipsit trei membri ai CCR.