Aflat la Summitul de la Vilnius, preşedintele Traian Băsescu a spus că, în privinţa Moldovei, România doreşte liberalizarea vizelor înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor, pentru ca cetăţenii moldoveni să poată circula cât mai rapid, fără restricţii în spaţiul Uniunii Europene.

Preşedintele Băsescu a precizat că toate aceste poziţii urmează să fie armonizate joi seară, alături de ceilalţi lideri ai Uniunii Europene.

Discuţiile au loc în mai multe formate, inclusiv în cadrul unui dineu de lucru, transmite trimisul RRA, la Vilnius, Simina Botar.

Prezenţa şefilor de stat şi de guvern permite probabil decizii rapide pentru eventuala îndepărtare a reţinerilor preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, care l-au determinat acum câteva zile să suspende procesul de semnare a Acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană şi a celui de liber schimb.

Ucraina, însă, invocă preţul prea mare al asocierii. Cu alte cuvinte, moneda ucraineană este fragilă, Ucraina are scadenţă la diverse plăţi în jur de 2 miliarde anul acesta şi încă aproximativ 8-9 miliarde anul viitor.

FMI înaintează nişte condiţii considerate inacceptabile pentru un eventual împrumut.

Printre acestea, scumpirea energiei pentru populaţie cu 40%, îngheţarea salariilor şi a pensiilor, condiţii declarate de preşedintele Ianukovici inacceptabile.

Pe lângă cheltuielile de adaptare la UE, pe care ar trebui să le facă, Ucraina ia în calcul pierderile prin reducerea exportului spre Rusia, la decizia acesteia, şi poate imposibilitatea de a-şi reorienta aceste exporturi spre alte ţări, dacă produsele nu sunt la standarde europene.

Ianukovici a produs senzaţie cu cifra de 160 de miliarde de euro, pe care îi consideră necesari Ucrainei în urma semnării acordurilor cu UE în următorii ani.

Pentru procesul de modernizare instituţională, retehnologizarea industriei, măsuri de mediu, de ridicare a eficienţei energetice, de închidere a unor centrale atomo-electrice sau pentru alte proiecte.

Suma este rezultatul unui studiu al Academiei de Ştiinţe din Ucraina, dar nu este clar ce standarde ia aceasta în calcul.

UE, gata să ofere Ucrainei 600 de milioane de euro pe an

În acest moment, Uniunea Europeană a propus aproximativ 600 de milioane de euro pe an, ca fonduri de sprijin pentru Ucraina.

La această sumă, considerată derizorie de preşedintele ucrainean, se adaugă ceea ce Ucraina va câştiga în urma aplicării acordului aprofundat de liber schimb, prin reducerea taxelor vamale, excluderea în mare măsură a barierelor netarifare, condiţiile favorabile companiilor ucrainene, mai ales din domeniul serviciilor pe piaţa UE.

Până atunci, însă, Ucraina a semnat joi cu Uniunea Europeană, un acord în domeniul aviatic.

Ucraina a refuzat acordul cu UE la sugestia Moscovei

Acesta va permite o zonă comună aviatică, având la bază standarde comune în domeniul siguranţei aviatice şi a managementului traficului aerian.

Ucraina a recunoscut, recent, că a renunţat pentru moment la asocierea cu UE la sugestia Moscovei.

Preşedintele Putin a declarat că asocierea cu UE ar reprezenta o ameninţare majoră pentru economia rusă.

Într-o dezbatere care a avut loc, joi, la RRA, au fost prezentate poziţiile divergente ale UE şi Rusiei, susţinute de specialiştii participanţi la dezbatare.

Mira Gomboş:Dacă UE subliniază clar faptul că acordurile semnate cu ţările ex-sovietice se traduc în parteneriate comerciale, Rusia consideră că această colaborare are în primul rând o conotaţie politică. Alla Iaskova de la Institutul pentru Europa al Academiei Ruse de Ştiinţe a explicat la RRA de ce încă de la început Rusia a avut faţă de Parteneriatul estic o atitudine precaută.

Alla Iaskova: Aş dori să vă spun că Rusiei nu i s-au propus niciun fel de variante de colaborare în cadrul acestui Parteneriat estic şi al doilea argument care îngrijorează Rusia este că programul Parteneriatului estic are într-o măsură foarte mare o semnificaţie politică. Eurostat a publicat datele pentru 2012 şi aceste date spun că ţările din parteneriatul estic au ocupat în schimbul de mărfuri în UE circa 2% ca export cam tot atâta în ceea ce priveşte importurile.

Mira Gomboş: Paul Ivan, analist politic la European Policy Center, o contrazice pe Alla Iaskova arâtând că statele europene vor doar ca ţările din Parteneriatul estic să aleagă liber calea pe care vor să o urmeze. El a mai punctat şi faptul că Rusia a refuzat încă de la bun început să fie parte din politica de vecinătate a UE, solicitând un statut special.

Paul Ivan: Rusia nu doreşte ca aceste state să îşi dezvolte relaţiile cu UE şi intervine într-un mod foarte direct şi brutal şi nerezonabil pentru a împiedica relaţiile economice. Mizele jocului au fost ridicate mult prea mult şi mult prea politizate prin acţiunile Rusiei, prin cvasiembargourile şi ameninţările care au venit în ultimele luni. UE a căutat să asigure Rusia că semnarea acestor acorduri nu este îndreptată împotriva Rusiei, practic, sunt acorduri comerciale sau acorduri care privesc modernizarea acestor state, de ce ar fi asta împotriva Rusiei?

Mira Gomboş:O nuanţă deloc de neglijat s-a desprins la finalul declaraţiilor făcute de analistul rus Alla Iaskova la RRA, că între Rusia şi UE trebuie să continue negocierile la nivel diplomatic şi că căutarea unei soluţii de compromis pentru a nu asista la o scindare a Ucrainei pentru care, spun specialiştii, Parteneriatul estic pare pentru moment un ţel la care este nevoită să renunţe.