În ediţia din 2011 a clasamentului realizat de Transparency International, China şi Rusia se situează pe ultimele locuri, respectiv 27 şi 28, în timp ce companiile din Olanda, Elveţia, Belgia, Germania şi Japonia au cele mai bune scoruri.

Cu toate acestea, Transparency International subiniază că niciuna din cele 28 de ţări analizate, printre care se află toate statele din G20, nu poate fi considerată "complet lipsită de cazuri de mită" şi doar câteva au făcut progrese majore faţă de precedenta ediţie a clasamentului, realizată în 2008.

"Scorul Indiei s-a îmbunătăţit cel mai mult, cu o creştere de 0,7 puncte, însă rămâne în continuare în coada clasamentului. În schimb, Canada şi Marea Britanie au înregistrat cele mai mari deteriorări ale scorurilor lor cu o scădere de 0,3 puncte", se arată în raportul Transparency International.

Potrivit datelor detaliate pe 19 sectoare de activitate, contractele de lucrări publice şi construcţiile sunt cele mai vulnerabile la mită în timp ce agricultura şi producţia uşoară au cele mai bune scoruri, potrivit Reuters.

Cu toate acestea niciun sector nu înregistrează un scor mai mare de 7,1 pe o scară de 10 puncte.

Transparency International a cerut unui număr de 3.016 directori de companii din 30 de ţări, selectate pe baza valorii investiţiilor străine directe şi exporturilor, să spună cât de des companiile cu sediul în aceste ţări au dat mită.

MITA ÎN POLITICĂ

În România, mai mulţi politicieni sunt cercetaţi pentru luare de mită, unii dintre ei fiind chiar prinşi în flagrant.

Cel mai recent caz este cel al vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Radu Vasile Bica, arestat marţi pentru 29 de zile, pentru trafic de influenţă şi luare de mită.

Radu Bica fusese reţinut de procurorii DNA după ce l-au prins că primea mită 10.000 de euro.

În schimbul banilor, oficialul local a promis ca va interveni pentru ca anumite firme să se ocupe de întreţinerea stadioului Cluj Arena.

Potrivit unui comunicat DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica a acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.

În aceleaşi împrejurări, Radu Vasile Bica a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, să-i fie remisă o primă tranşă, în sumă de 10.000 de euro.

Pe 31 octombrie 2011, Radu Vasile Bica a primit de la una dintre persoanele cu care făcuse înţelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infracţiunii de corupţie, procurorii procedând la constatarea infracţiunii flagrante.

Lui Radu Vasile Bica i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, iar procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore şi ulterior arestarea sa preventivă.

Şeful Agenţiei pentru Forţa de Muncă, cercetat pentru luare de mită

Un alt caz răsunător este cel al lui Silviu Bian, şeful Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care a fost prins în flagrant când primea suma de 80.000 de lei.

În data de 15 octombrie, Bian a fost demis din funcţie de către premierul Emil Boc, după ce Tribunalul Bucureşti a hotărât arestarea acestuia pentru 29 de zile, sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al DNA, el a primit aceşti bani de la funcţionarii din structurile judeţene ale ANOFM, pentru a-i feri de disponibilizări, dar şi pentru a le vira 25% din costul proiectelor finanţate din banii europeni.

Procurorii au precizat că Silviu Bian a mai luat mită şi în luna septembrie a acestui an, de la aceiaşi funcţionari.

Adrian Severin, urmărit penal pentru luare de mită si trafic de influenţă

O figură marcantă a politicii româneşti, eurodeputatul Adrian Severin, a fost acuzat în luna martie a acestui an de jurnaliştii publicaţiei britanice "The Sunday Times", că ar fi acceptat să introducă o serie de amendamente în legile europene, în schimbul unor sume de bani.

Potrivit "Sunday Times", fostul vicepremier Adrian Severin le-ar fi trimis reporterilor aflaţi sub acoperire un e-mail în care îi anunţa că amendamentul cerut de aceştia a fost introdus în textul legii.

Europarlamentarul român ar fi trimis apoi şi o factură de 12.000 de euro pentru servicii de consiliere.

Adrian Severin a catalogat relatările din presa britanică drept nefondate, având scopul de a-i compromite activitatea de până acum.

Până la finalizarea anchetei, Severin a decis să se retragă din grupul socialiştilor europeni, dar a rămas în continuare europarlamentar. Ulterior, el a demisionat şi din Partidul Social Democrat.

De asemenea, Parlamentul European a decis ridicarea imunităţii eurodeputatului Adrian Severin.

Adrian Severin este urmărit penal, el fiind acuzat de luare de mită si trafic de influenţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, acuzat de corupţie

Tot în luna martie, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate îl acuzau pe preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, de abuz în serviciu, fals în declaraţii şi afaceri ilegale cu statul.

Potrivit ANI, două societăţi din Argeş, la care Nicolescu este acţionar majoritar, au primit mai multe contracte de la Consiliul Judeţean Argeş.

Mai mult, Nicolescu ar fi ascuns şi faptul că este acţionar la 11 societăţi comerciale şi ar fi omis să declare 18 contracte cu statul derulate cu firmele sale.

În declaraţia de interese, Constantin Nicolescu, mai spun inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, acesta a omis să treacă faptul că este acţionar la mai multe societăţi comerciale.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş este deja cercetat pentru că a luat fonduri Phare de aproape nouă sute de mii de euro pentru reabilitarea a patru şcoli, în baza unor acte false.

Nicolescu mai este acuzat şi că în perioada 2006-2008 a primit mită 60.000 de euro de la Cornel Penescu, pentru cumpărarea unor produse de la firma acestuia fără licitaţie publică.

Constantin Nicolescu a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, în prezent fiind cercetat în stare de libertate. PSD, al cărui membru marcant este Constantin Nicolescu, a calificat acţiunea DNA, împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, drept o comandă politică, şi a contestat atât arestarea, cât şi toate acuzaţiile care i-au fost aduse acestuia.