Preşedintele Traian Băsescu participă luni la prima şedinţă din 2014 a Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul căreia va fi prezentat bilanţul activităţii instituţiei pentru anul trecut şi va fi aleasă noua conducere.

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM, care trebuie să facă parte din secţii diferite - judecători şi procurori - au un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele Băsescu crede că schimbarea anuală a conducerii CSM este o lacună a legii, însă nu se arată îngrijorat, în interviul acordat cotidianului Evenimentul Zilei, că alegerile ar putea duce la schimbări importante în interiorul justiţiei.

Uniunea Naţională a Judecătorilor a criticat procedura de desemnare a conducerii Consiliului, pe care o consideră "lipsită de transparenţă".

Într-un comunicat remis presei, luni, UNJR condamnă ferm ceea ce numeşte "perpetuarea unei proceduri complet neloiale şi lipsite de respect" şi aminteşte că în urmă cu un an făcea un apel public la transparenţă.

În comunicat se mai subliniază că modalitatea de alegere a conducerii, prin anunţarea doar în cadrul şedinţei a candidaturilor şi a proiectelor, este inacceptabila, în totală contradicţie cu principiile transparenţei şi responsabilităţii asumate în mod explicit de fiecare dintre membrii CSM.

2013: două premiere în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii

Pentru prima dată în fruntea conducerii acestui for a fost ales un procuror, iar doi membri CSM au fost revocaţi din funcţii.

Ambele proceduri au fost contestate şi criticate dur de asociatiile magistraţilor.

Mandatul procuroarei Oanei Schmidt-Hăineală ca preşedinte şi al judecătorului Adrian Bordea ca vicepreşedinte CSM expiră luni, 6 ianuarie.

Judecătorul Bordea candidează pentru şefia Consiliului şi a prezentat un proiect managerial în care subliniază ca specific anului 2014 pentru sistemul judiciar: intrarea în vigoare a noilor coduri (penal şi de procedură penală).

Adrian Bordea consideră că momentul se suprapune peste chestiuni încă nerezolvate la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, iar astfel va urma o perioadă dominată de controverse teoretice şi practice.

El atrage atenţia în proiect asupra instabilităţii legislative, în defavoarea stabilirii unei jurisprudenţe unitare pe termen mediu şi lung, iar ca "puncte slabe" ale sistemului indică infrastructura şi volumul mare de activitate în raport cu resursele umane.