România este unul dintre cele şase state noneuro care au ales această variantă, unul dintre scopurile finale fiind creşterea competitivităţii în raport cu alte economii europene.

"Până la acest Consiliu, se numea Pactul pentru competitivitate. Pentru că de la lansare şi până astăzi au fost state din afara zonei euro care au dorit să devină parte a Pactului de competitivitate, s-a adoptat denumirea de Pactul Euro Plus. Au fost şase state din afara zonei euro, printre care şi România, care au aderat astăzi prin angajament la Pactul Euro +", a precizat Traian Băsescu.

Alte obiective vizează o mai bună administrare a finanţelor publice, precum şi consolidarea stabilităţii financiare.

Şi tot la Consiliul European de primăvară a fost decisă înfiinţarea mecanismului european de stabilitate, care va dispune de importante sume - circa 700 de miliarde de euro pentru intervenţie în cadrul ţărilor din zona euro care se confruntă cu probleme financiare.

Un mecanism permanent pentru gestionarea crizelor, cu un fond de 700 de miliarde de euro, un pachet de măsuri privind supravegherea macroeconomică şi bugetară, creşterea fondului pentru mecanismul temporar pentru gestionarea crizelor la 440 de miliarde de euro şi Pactul Euro+ - iată deciziile majore adoptate joi şi vineri de şefii de stat şi de guvern pentru a aduce iar creştere economică în Europa.

Cunoscut până acum ca fiind Pactul pentru competitivitate, Pactul Euro+ are ca obiectiv principal stabilitatea zonei euro - mai exact, statele membre se angajează să ia măsuri suplimentare pentru stimularea competitivităţii, a angajării forţei de muncă şi consolidarea finanţelor publice.

Şase ţări din zona noneuro au aderat la Pactul Euro+, printre care şi România, decizie apreciată de preşedintele Consiliului European, Herman Von Rompuy.

"Avem reguli şi instrumente noi, precum şi politici economice mai ambiţioase, un efort considerabil pentru toate instituţiile europene, dar şi pentru statele membre. Nu a fost uşor, câteodată chiar dramatic, dar până la urmă voinţa politică a învins", a conchis Herman Von Rompuy.

Libia, în atenţia liderilor UE

În ceea ce priveşte Libia, Consiliul European a salutat preluarea conducerii de către NATO a operaţiunii militare - a explicat preşedintele României, Traian Băsescu.

"România a susţinut constant că intervenţia trebuie să o facă NATO. Ceea ce nu înseamnă că ne desolidarizăm de coaliţia care acum acţionează. Consiliul a aprobat lansarea demersurilor pentru creşterea nivelului de sancţiuni pentru Libia, acest nivel vizând în primul rând blocarea vânzărilor de produse petroliere de către regimul Gaddafi, în aşa fel încât în lupta împotriva acestui regim criminal să poată să fie tăiate şi resursele financiare care ar putea prelungi existenţa regimului", a explicat şeful statului român.

În acelaşi timp, UE îşi va intensifica asistenţa umanitară în Libia