La reuniunea de la Ministerul Justiției au mai fost prezenţi, joi, ministrul de resort, Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, ministrul de externe, Teodor Baconschi, ministrul de interne, Traian Igaş, ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, și preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă.

Trebuie să existe autocontrolul justiţiei

Șeful statului a cerut, joi, magistraţilor să indice şi "sursa de finanţare" atunci când dau hotărâri împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal.

Traian Băsescu a subliniat că aplicarea unor astfel de decizii ar pune România într-o situaţie extrem de dificilă din punct de vedere financiar.

Potrivit președintelui, trebuie plătiţi 9 miliarde de lei în urma acestor hotărâri judecătoreşti.

"Am o întrebare: cum se poate pune Justiţia în situaţii atât de delicate, pentru că nimeni nu are banii ăştia? E o veselie totală. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei pentru a-şi arăta respectul faţă de hotărârile judecătoreşti? Poate indicaţi şi sursa de finanţare. E un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituţional. Hotărârile judecătoreşti au putere de lege, iar cine iniţiază o lege care afectează bugetul trebuie să spună şi sursa de finanţare. Spuneţi-ne care este sursa de finanţare pentru hotărârile pe care le daţi! Unde este raţiunea acestui mod de a proceda?", s-a adresat magistraților preşedintele Băsescu.

Șeful statului le-a atras atenția magistraților că trebuie respectat echilibrul puterilor în stat, însă trebuie să existe un autocontrol.

"Justiţia este absolut autonomă din punctul de vedere al opţiunilor în luarea deciziilor. Este foarte bine aşa, dar trebuie să existe autocontrolul justiţiei...Poate mâine, poimâine veţi stabili prin hotărâri judecătoreşti cine este preşedintele României", a afirmat Traian Băsescu.

Șeful statului a amintit că Guvernul şi-a asumat răspunderea pe acte normative pentru reducerea veniturilor personalului bugetar, însă instanţele au anulat decizii prin care România a încercat să treacă cu daune cât mai mici în această perioadă de criză economică.

Preşedintele a subliniat ritmul rapid, "veselia" în adoptarea acestor hotărâri și faptul procesele care vizează astfel de cauze "merg şnur", în timp ce alte procese întârzie cu anii.

Amânările repetate îngreunează agenda judecătorilor

Șeful statului a precizat că justiţia nu are cum să devină mai eficientă, dacă dosarele vor fi în continuare amânate de prea multe ori.

”De câte ori şi de câţi ani, un dosar revine în următoarea şedinţă de judecată a unui judecător care se plânge că are 100 de dosare la o şedinţă? Cred că mai mult de jumătate din ele sunt dosare care au avut deja câte 10 termene; deci, judecătorii îşi autoîncarcă agenda, pentru şedinţa următoare, pentru că nu judecă; amână continuu. Şi, atunci, sigur că ajungi la o sută şi ceva de dosare, când practica este să amâni, şi să nu judeci”, a explicat Traian Băsescu.

În ultimul său raport, Comisia Europeană recomanda ca Româniasă dovedească un istoric de decizii de management în sistemul judiciar, adoptate în mod transparent şi obiectiv, inclusiv prin sistemul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Se solicitau, de asemenea, măsuri pentru intrarea în vigoare a noului Cod civil şi rezultate în anchetele vizând spălarea banilor.

În ceea ce privește evoluţia justiţiei din România, Comisia Europeană susține, potrivit raportului, că este necesar, în perioada următoare, un angajament continuu pentru a pune în aplicare noile coduri, pentru a adopta deciziile necesare restructurării sistemului judiciar, pentru a consolida politica anticorupţie şi pentru a se înregistra rezultate mai bune în confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată.

Reamintim că Senatul a respins, săptămâna trecută, legea privind promovările la ÎCCJ, iar președintele Traian Băsescu a afirmat că, prin acest gest, Senatul s-a compromis de la preşedinte până la ultimul senator.

Preşedintele României solicitase anterior Parlamentului să adopte de urgenţă proiectul de lege pentru modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor.

După respingerea de către Senat, preşedintele Traian Băsescu a trimis, luni, o nouă scrisoare şefilor celor două Camere ale Parlamentului.

"Revin cu această scrisoare asupra unei rugăminţi adresate dumneavoastră în data de 20 octombrie 2011, de a acorda o atenţie deosebită în adoptarea de către Parlament, cât mai urgent posibil, a următoarelor proiecte de acte normative: proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; proiectul legii asistenţei sociale", se arată în scrisoarea preşedintelui.

Şeful statului subliniază că odată adoptate respectivele proiecte de acte normative s-ar îmbunătăţi cadrul legislativ în materia reformării sistemului judiciar din România şi s-ar înscrie în îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor şi recomandărilor prevăzute în ultimul Raport de ţară privind progresele României în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei.

Următorul raport european pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare este așteptat în luna februarie anul viitor.

Judecătorii, deranjaţi de criticile preşedintelui

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Natalia Roman, spune că judecătorii nu au obligaţia să precizeze sursa de finanţare, înainte de a lua o decizie,

"În ceea ce priveşte, ca să repet o sintagmă a preşedintelui, fişa postului judecătorilor, aceştia trebuie, potrivit legii, să soluţioneze cauzele cu care sunt învestiţi. Prin urmare, în acele litigii în care li s-a solicitat, de către cetăţeni, să verifice dacă legile respective încalcă sau nu drepturile şi libertăţile fundamentale, judecătorii s-au pronunţat în limita a ceea ce li s-a cerut. Nu este rolul puterii judecătoreşti ca în momentul în care pronunţă o hotărâre pe o cauză concretă să stabilească sursele de finanţare. O astfel de obligaţie există, potrivit Constituţiei, doar în cazurile în care se formulează iniţaitive legislative care pot avea un impact asupra bugetului de stat", a precizat Natalia Roman.