Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, aflat într-o vizită la Ierusalim, va fi primit , vineri, de preşedintele statului Israel, Shimon Peres.

În legătură cu subiectele ce vor fi discutate cu această ocazie, şeful diplomaţiei române a declarat.

"Sunt teme de cooperare în plan politic, cultural, economic, între ţările noastre. Sunt teme care ştiu că sunt importante pentru preşedintele Peres, temele globale, schimbările care au loc în plan internaţional, schimbări politice, schimbări care ţin de centrele de putere, teme pe care, de altfel, le-am abordat în urmă cu un an, la întâlnirea pe care am avut-o, atunci când am vizitat Israelul. Există o relaţie de prietenie trainică între Israel şi România, pe care..., evident că mă aştept la o reconfirmare a acestei atitudini de prietenie de ambele părţi", a spus Titus Corlăţean.

În contextul vizitei în statul Israel, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a avut convorbiri cu liderii israelieni şi palestinieni şi a declarat că procesul diplomatic trebuie să genereze o soluţie de pace, respectând principiul coexistenţei în deplină securitate a celor două state şi popoare.

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat faptul că trebuie evitată orice măsură unilaterală în această perioadă sau orice tentaţie de dezangajare de la procesul de negocieri.

"Există un interes profund, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, ca aceste negocieri de pace cu sprijinul extrem de consistent al SUA, dar şi al Uniunii Europene, să continue, să avanseze, pentru găsirea unei soluţii care să confirme principiul celor două state care să coexiste în pace şi securitate, o temă extrem de importantă, de altfel, pentru Israel. Ăsta e motivul pentru care statele membre ale Uniunii Europene şi, evident, România trebuie să fie active în această perioadă, pentru a încuraja cele două părţi să rămână angajate la masa negocierilor şi pentru a nu rata acest moment, care este unic. Dacă acest moment nu se va finaliza cu o soluţie de pace, care să ofere stabilitate şi predictibilitate şi continuitate, într-o relaţie care trebuie acum să fie construită, o relaţie de pace şi securitate, soluţia celor două state practic nu va mai fi fezabilă în perioada următoare", a spus Corlăţean.

Întâlnire Corlăţean - Netanyahu

În cadrul vizitei în Israel, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut marţi, 24 decembrie 2013, la Ierusalim, o întrevedere cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu.

În cadrul discuţiilor, cei doi demnitari au apreciat nivelul foarte bun al dialogului politic și diplomatic româno-israelian.

De asemenea, a fost reiterată hotărârea celor două părți pentru impulsionarea relațiilor bilaterale, pe multiple planuri, în formatul reuniunilor comune ale guvernelor român și israelian, preconizându-se ca următoarea rundă să aibă loc la București, în 2014.

Ministrul Titus Corlățean și premierul Benjamin Netanyahu au discutat oportunități de dezvoltare și aprofundare a cooperării sectoriale, cele două părți urmând a acorda prioritate domeniilor investițiilor, precum și cercetării și dezvoltării, respectiv high-tech. În acest context, partea israeliană a exprimat interes pentru oferta română de a participa la proiectul ELI – Extreme Light Infrastructure.

Ambele părți au subliniat rolul comunității israelienilor originari din România la dezvoltarea și promovarea relațiilor bilaterale între cele două state.

Şeful diplomaţiei române a subliniat importanța facilitării regimului de obținere a vizelor pe termen lung pentru oamenii de afaceri și studenții români care sunt interesați să activeze în Israel, ceea ce ar contribui la dezvoltarea și mai amplă a cooperării economice și tehnico-științifice între cele două țări.

Partea israeliană a manifestat disponibilitatea de a aborda de o manieră pozitivă reglementarea acestei chestiuni, precizează MAE.

Totodată, cei doi oficiali au realizat un schimb de opinii aprofundat cu privire la dosarele regionale, cu accent pe negocierile israeliano-palestiniene, precum şi cu privire la evoluţiile în plan internaţional, exprimând, cu acest prilej, disponibilitatea de consolidare a cooperării la nivel multilateral.