Măsurile de implementare a deciziilor politice adoptate la summitul NATO din Ţara Galilor şi diferitele dosare de actualitate în relaţiile internaţionale s-au aflat pe agenda convorbirilor purtate ieri, la Bruxelles, de ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean cu noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.

Potrivit corespondentului RRA la Bruxelles, Titus Corlăţean a accentuat necesitatea ca Alianţa Nord Atlantică să aplice cât mai curând planul de reacţie rapidă, Readiness Action Plan, pentru consolidarea securităţii Alianţei Nord Atlantice.

El a salutat măsurile adoptate de NATO pentru reasigurarea aliaţilor estici, inclusiv a României, în contextul crizei ucrainene.

Corlăţean a subliniat că România va contribui activ la conturarea reacţiei pe termen lung a NATO faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră.

"Am discutat în primul rând paşii pe care trebuie să-i întreprindem în cadrul alianţei pentru a implementa deciziile politice adoptate la ultimul summit al alianţei în septembrie, în Ţara Galilor. Şi am fost de acord, bineînţeles, că ansamblul deciziilor trebuie să devină operaţionale potrivit celor decise pentru România în mod special. Sunt importante elementele de comandă şi de control pe teritoriul ţării noastre, avansul pentru constituirea Forţei de reacţie rapidă a alianţei şi, bineînţeles şi exerciţiile militare comune. Reasigurarea aliaţilor estici din NATO, inclusiv a României, face parte din punerea în practică a acestor măsuri decise la summitul NATO", a spus el.

Ministrul român de externe a pledat şi pentru o întărire substanţială a cooperării între alianţă şi partenerii săi estici, în special cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova.

În discuţia cu noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, demnitarul român a reiterat sprijinul constant al ţării noastre pentru politica NATO a uşilor dechise.

"Am discutat de relaţiile cu partenerii alianţei, extrem de importante, modul în care cooperăm utilizând deciziile adoptate la summit, atât cu Georgia, în primul rând cu Ucraina, mai ales în actualul context de securitate regională, cu Republica Moldova. Şi am subliniat poziţia politică foarte clară a României ca următorul summit, din 2016, să fie un summit al lărgirii", a arătat Corlăţean.

Totodată, Titus Corlăţean a evidenţiat progresele înregistrate confrom calendarului stabilit în dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă prin intermediul bazei de la Deveselu.

"I-am confirmat secretarului general NATO faptul că proiectul scutului antirachetă româno-american va deveni operaţional în cursul anului 2015, ca o contribuţie la proiectul de ansamblu al alianţei şi, bineînţeles, acest lucru a fost extrem de apreciat",a precizat el.

La finalul întrevederii de la sediul NATO din Bruxelles, şeful diplomaţiei române i-a adresat secretarului general al NATO invitaţia de face o vizită oficială în România în cursul lui 2015, invitaţie care a fost acceptată", mai informează corespondentul RRA la Bruxelles.