Titus Corlăţean s-a întâlnit marţi, în cadrul vizitei întreprinse la Strasbourg, cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, ocazie cu care a arătat că deciziile Curţii Constituţionale a României au fost respectate de toate instituţiile şi actorii politici, informează MAE.

"A arătat că, deşi atenţia deosebită cu care a fost urmărită activitatea Curţii Constituţionale de către opinia publică a generat o serie de interpretări, deciziile acesteia au fost respectate de toate instituţiile şi actorii politici. Şeful diplomaţiei a precizat că Opinia Comisiei de la Veneţia, solicitată în luna iulie de către Secretarul General al Consiliului Europei şi Primul Ministru al Guvernului României, este aşteptată cu interes", se arată în comunicatul MAE.

Potrivit Ministerului de Externe, în cursul discuţiilor au fost abordate aspecte legate de evoluţiile politice recente din România, demnitarul român reiterând deschiderea autorităţilor guvernamentale pentru o cooperare strânsă cu Comisia de la Veneţia, ai cărei reprezentanţi s-au aflat, în aceste zile, la Bucureşti.

El a arătat că, deşi atenţia deosebită cu care a fost urmărită activitatea Curţii Constituţionale de către opinia publică a generat o serie de interpretări, deciziile acesteia au fost respectate de toate instituţiile şi actorii politici.

Şeful diplomaţiei a precizat că opinia Comisiei de la Veneţia, solicitată în luna iulie de către secretarul general al Consiliului Europei şi primul ministru al Guvernului României, este aşteptată cu interes.

Corlăţean a arătat însă că ar fi de preferat ca partidele politice, care vor intra în curând în campanie pentru alegerile parlamentare, să se abţină de la utilizarea argumentelor acesteia în competiţia politică.

El a subliniat că documentul, care va avea un caracter tehnic, ar putea să constituie baza unor discuţii viitoare privind reforma constituţională.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat totodată atenţia acordată de România programelor Consiliului Europei de cooperare cu statele din vecinătatea sudică, o serie dintre acestea manifestând interes pentru expertiza Comisiei de la Veneţia.

Demnitarul român a exprimat, în context, disponibilitatea României de a participa la efortul Comisiei de sprijinire a reformei legislative din statele din regiune care păşesc pe calea democraţiei.

A fost convenită continuarea dialogului pe această temă, în vederea identificării unor proiecte de cooperare concretă între Comisia de la Veneţia şi autorităţile de la Bucureşti.

Schulz l-a asigurat pe Corlăţean de sprijin pentru intrarea României în Schengen

Totodată, ministrul Titus Corlăţean a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, de la care a primit asigurări privind susţinerea în realizarea priorităţilor României, inclusiv în îndeplinirea dreptului acesteia de a accede la Schengen.

"Întâlnirea ministrului Titus Corlăţean cu oficialul european, prima în această calitate, a prilejuit prezentarea principalelor repere ale realităţilor politice din România, precum şi a raţiunilor care au fundamentat măsurile luate în ultima perioadă de autorităţile române", se arată într-un comunicat al Ministerului.

Corlăţean a afirmat angajamentul ferm al României de a respecta valorile democratice şi statul de drept şi a precizat demersurile concrete luate de autorităţile de la Bucureşti în acest sens.

"A exprimat întreaga disponibilitate a Executivului de a asigura, pe mai departe, un climat de normalitate în dialogul politic, esenţial pentru concentrarea atenţiei clasei politice, în perioada următoare, pe identificarea de răspunsuri concrete la preocupările cetăţenilor. Adresând mulţumiri pentru sprijinul constant al PE faţă de obiectivul României de a adera la Spaţiul Schengen, a subliniat ideea necesităţii unei susţineri reîntărite în continuare", mai arată MAE.

La rândul său, preşedintele PE l-a asigurat pe demnitarul roman, independent de actualul peisaj politic european, de întreaga sa susţinere în realizarea priorităţilor României, inclusiv îndeplinirea dreptului acesteia de a accede la Spaţiul Schengen, dar şi apărarea beneficiilor potenţiale care ar decurge din postura acesteia de stat membru prieten al coeziunii, potrivit MAE.