Ministrul olandez de externe, Frans Timmermans, s-a aflat, luni, la Bucureşti, la invitaţia omologului său, Titus Corlăţean, pentru convorbiri care au cuprins ansamblul relaţiilor bilaterale, inclusiv economice, dar cu accent pe îndeplinirea de către România a condiţiilor de aderare la zona Schengen.

Dacă şeful diplomaţiei române a insistat că Bucureştiul nu vede nicio legătură între două procese, guvernate de propriile reguli şi raţiuni, MCV şi Schengen, probabil nu este o întâmplare că vizita intervine la o săptămână de la publicarea monitorizării europene a justiţiei româneşti, mai ales în condiţiile în care Olanda s-a opus cel mai adesea aderării României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

Ministrul Timmermans a promis că Olanda va analiza sever, dar corect, evoluţia României şi că nu va trece cu vederea lucrurile pozitive din ultimul raport MCV.

Ministrul olandez de externe, Frans Timmermans, a declarat că recentul raport al Comisiei Europene pe justiţia din România cuprinde elemente încurajatoare şi a precizat că guvernul său va studia acest raport şi îşi va prezenta o poziţie.

Frans Timmermans a promis că Olanda va analiza şi posibilitatea fixării unei date pentru aderarea României la Spaţiul Schengen.

"În ce priveşte Schengen, suntem pregătiţi să analizăm evoluţiile pozitive. Am luat notă de dorinţa României ca o decizie privind aderarea să fie luată anul acesta. Guvernul olandez va aborda această chestiune în stilul său clasic, sever, dar corect, şi sper că aceasta va duce la un rezultat pozitiv", a afirmat acesta.

Corlăţean: Bucureştiul este gata să colaboreze

Ministrul de externe, Titus Corlăţean, a atras atenţia că România, în continuare, nu vede nicio legătură între Mecanismul de Verificare pe Justiţie şi aderarea la Schengen.

Olanda se numără printre ţările care s-au opus aderării României la Spaţiul Schengen învocând drept motiv principal problemele din justiţia românească.

În condiţiile în care opinia publică olandeză este foarte critică la adresa liberei circulaţii a forţei de muncă în Europa, ministrul Titus Corlăţean a declarat că Bucureştiul este gata să colaboreze, dacă va fi nevoie.

"Am subliniat importanţa respectării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, aşa cum este principiul liberei circulaţii, subliniind contribuţia pozitivă pe care românii au avut-o după momentul lărgirii Uniunii Europene cu România, la creşterea economică, dar în acelaşi timp fiind deschişi la cooperare, dacă există exemple concrete, care nu sunt majoritare, dar dacă există exemple concrete de abuzuri", a spus şeful diplomaţiei române.

Răspunzând la o întrebare a Radio România privind intenţiile Olandei în ce priveşte Portul Constanţa, dacă doreşte să cumpere acţiuni în caz de privatizare sau să preia managementul privat, ministrul olandez de externe a declarat că Portul Rotterdam doreşte să colaboreze cu Constanţa în materie de infrastructură, logistică şi organizare. --fb2

"Nu depinde de noi ce vor decide autorităţile române în legătură cu viitorul Portului Constanţa, nu există nicio regulă care să spună că un port are mai mult succes dacă este privatizat sau nu. Ce vrem noi este să ne împărtăşim experienţa în logistică, transport, în organizarea unui port, în crearea infrastructurii portuare, Portul Rotterdam e gata să facă asta pentru Constanţa, deoarece ar fi benefic pentru ambele porturi. Rotterdam este la un capăt al Europei, iar Constanţa la celălalt - şi împreună pot oferi infrastructura logistică navigabilă necesară întregii Europe", a spus ministrul olandez.

Olanda este principalul investitor străin în România, cu un capital total investit de peste 7 miliarde de euro, care reprezintă peste 20% din totalul investiţiilor străine în ţara noastră, iar numărul companiilor olandeze în România este de aproximativ 4.500.