În opinia lui Theodor Stolojan, pentru economia României riscurile provin, la ora actuală, numai din exterior şi pot afecta exportul şi fluxurile de capital.

”Să nu uităm, România are o datorie publică mică, dar are o datorie externă, făcută în principal de sectorul privat în ultimii doi ani şi de sectorul public, care a atins 97 de miliarde de euro. Deci, orice defecţiune în fluxurile de capital pentru refinanţarea sau plata la scandenţă a acestei datorii externe sigur că ne-ar provoca probleme. Deci, eu cred cã ne situãm undeva între 6-7, pe o scară de la 1 la 10, în care 10 ar însemna că se întâmplă recesiune”, a afirmat Stolojan la un post de televiziune.

Cel mai mare risc pentru România, a apreciat fostul premier, este ca acea creştere economică proiectată pentru anul viitor la 3,5%, faţă de 1,5 - 1,6% anul acesta, să nu se realizeze şi atunci reducerea deficitului bugetar de la 4,4% în acest an, la 3% în anul viitor să devină o sarcină extrem de grea, dacă nu imposibil de realizat într-un an electoral.

Al doilea risc este blocarea fluxurilor de capital din motive externe şi cu probleme pentru finanţarea datoriei sau refinanţarea datoriei externe a României, iar al treilea risc - condiţionat de cele dinainte - o deteriorare a creditelor bancare, ca urmare, de această dată, a încetinirii creşterii economice, a stagnării.

Fostul premier consideră că nu este nevoie în continuare de măsuri de austeritate, ci de ”stăvilirea” risipei, de atenţie la destinaţia investiţiilor, pentru că efortul trebuie concentrat pe investiţii productive.

”Sigur că aici discutăm de săli de sport, de multe alte lucruri care, sigur, sunt importante la nivelul fiecărei localităţi, dar dacă discutăm de capacitatea productivă crescută de care are nevoie România, sigur că avem un semn al întrebării, faţă de eficienţa acestor investiţii. În al doilea rând, avem o serie de instituţii care sunt autonome, care înainte de 1990 n-aveau resurse, le-au fost luate terenuri şi alte proprietăţi producătoare de venituri, iar dupã 1990 au căpătat înapoi terenuri, au început activităţi productive, dar au rămas agăţate de bugetul ţării în continuare, la fel ca înainte de 89 şi chiar şi mai şi. Vă dau un singur exemplu: dacă luăm Academia Română, nu este normal ca Academia Română, care şi-a recuperat foarte multe proprietăţi, să rămână în continuare cu o serie de cheltuieli din bugetul ţării care nu-şi mai au sens. Trebuie judecatã fiecare cheltuială din buget. Această prioritizare este în sarcina guvernului şi în primul rând a Ministerului Finanţelor”, a mai spus Stolojan.

Prin contractul comercial de privatizare al Petrom, România a cedat din suveranitate

În ceea ce priveşte liberalizarea preţului la gazele naturale pentru producţia din ţară, Theodor Stolojan consideră că trebuia corelată cu încetarea restricţiei de majorare a redevenţei, deoarece toatã creşterea de preţ de la gazele naturale din ţară va presupune creşterea profitului unei singure companii – OMV.

Potrivit fostului prim-ministru, prin contractul comercial de privatizare al Petrom România a cedat din suveranitate.

”Sigur că în România cuvântul 'cedări de suveranitate' sună foarte dramatic, deşi noi am cedat din suveranitate printr-un contract comercial, contractul de privatizare a Petrom, în care am acceptat ca timp de 10 ani să nu ne atingem de redevenţe, or impozitele şi taxele reprezintã un act de suveranitate al oricărui stat . Am cedat din suveranitate în favoarea celor care au cumpărat Petrom-ul. România a cedat deja foarte mult din suveranitate. A cedat politica comercială, nu se mai face de către România. A cedat politica vamală, nu se mai face de către România. În politica agricolă am cedat foarte mult, în sensul că la ora actuală orice măsură doreşte să o ia România în sensul de a sprijini agricultura e obligată să ceară acordul Comisiei Europene, pentru că există o Politică Agricolă Comună, cu subvenţii din bugetul Uniunii”, a precizat acesta.