Tăriceanu susţine că trebuie continuată linia politică începută în 2007 - 2008 şi anume izolarea preşedintelui Traian Băsescu şi refuzul oricărei colaborări cu acesta.

Fostul premier liberal mai precizează în scrisoare că deciziile finale privind orice fuziune care să lege PNL de alte partide şi programe de guverare trebuie luate în cadrul Congresului Extraordinar, care va avea loc la sfârşitul lunii.

TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII DESCHISE

Trăim astăzi un moment de răscruce în istoria liberalismului românesc. Un moment trist, de incertitudine, dar care poate fi, totodată, momentul în care va începe renaşterea PNL şi a liberalismului românesc după tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni. Momentul în care liberalii români îşi pot recâştiga încrederea în PNL, în care liderii partidului pot arăta că ştiu să îi asculte pe toţi liberalii. La 139 de ani de la înfiinţarea sa, Partidului Naţional Liberal i se cere chiar de către conducerea sa (demisionară în urma unui eşec electoral major!) să abandoneze liberalismul. Să renunţe la identitatea sa politică, la valorile şi principiile sale, la ideologia sa şi, probabil, chiar la numele său. Să adere la o familie politică şi la o structură politică profund anti-liberale. Să se pună în serviciul unor oameni care şi-au dedicat mult timp şi o imensă cantitate de energie politică tocmai pentru a distruge PNL-ul. În prima zi de după alegerile recent încheiate presa şi comentatorii politici arătau că Traian Băsescu a fost aspru sancţionat de electorat, dovadă fiind chiar scorul de 6% obţinut de grupul de politicieni susţinuţi de el. Cum se poate justifica atunci faptul că în chiar aceeaşi zi conducerea PNL îi îndeplineşte visul de a elimina liberalismul de pe scena politică românească şi de a pune PNL-ul la dispoziţia familiei sale politice? Traian Băsescu a luptat ani de zile pentru a atinge acest obiectiv, dar nu a avut succes. PNL i-a ţinut piept, chiar dacă mijloacele puse în mişcare împotriva liberalilor români au fost imense. De ce se propune tocmai acum o astfel de decizie?

Apel către toţi liberalii români

Trăim astăzi un moment de răscruce în istoria liberalismului românesc. Un moment trist, de incertitudine, dar care poate fi, totodată, momentul în care va începe renaşterea PNL şi a liberalismului românesc după tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni. Momentul în care liberalii români îşi pot recâştiga încrederea în PNL, în care liderii partidului pot arăta că ştiu să îi asculte pe toţi liberalii. La 139 de ani de la înfiinţarea sa, Partidului Naţional Liberal i se cere chiar de către conducerea sa (demisionară în urma unui eşec electoral major!) să abandoneze liberalismul. Să renunţe la identitatea sa politică, la valorile şi principiile sale, la ideologia sa şi, probabil, chiar la numele său. Să adere la o familie politică şi la o structură politică profund anti-liberale. Să se pună în serviciul unor oameni care şi-au dedicat mult timp şi o imensă cantitate de energie politică tocmai pentru a distruge PNL-ul. În prima zi de după alegerile recent încheiate presa şi comentatorii politici arătau că Traian Băsescu a fost aspru sancţionat de electorat, dovadă fiind chiar scorul de 6% obţinut de grupul de politicieni susţinuţi de el. Cum se poate justifica atunci faptul că în chiar aceeaşi zi conducerea PNL îi îndeplineşte visul de a elimina liberalismul de pe scena politică românească şi de a pune PNL-ul la dispoziţia familiei sale politice? Traian Băsescu a luptat ani de zile pentru a atinge acest obiectiv, dar nu a avut succes. PNL i-a ţinut piept, chiar dacă mijloacele puse în mişcare împotriva liberalilor români au fost imense. De ce se propune tocmai acum o astfel de decizie?