UPDATE Consiliul European de Iarnă, ultimul din acest an, se va încheia vineri, la Bruxelles, discuţiile fiind consacrate politicii externe a Uniunii.

Situaţia din Ucraina ţine capul de afiş al reuniunii, însă pe agenda şefilor de stat sau de guvern europeni mai sunt şi Siria, Iranul sau criza din Republica Centrafricană, informează corespondentul RRA.

Marile subiecte de politică externă, precum Parteneriatul estic şi recentele evoluţii din Ucraina, criza siriană sau dosarul nuclear iranian, sunt dezbătute de şefii de stat şi de guvern în a doua sesiune de lucru a summitului care este în desfăşurare.

Se discută şi despre procesul de extindere a Uniunii sau problema fluxurilor de migranţi, în special din nordul Africii spre ţările comunitare.

În ce priveşte Ucraina, cea mai recentă poziţie exprimată de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, este că oferta Uniunii privind acordurile de asociere şi de liber schimb rămâne pe masă şi este aşteptat un angajament clar al Kievului pentru semnarea documentelor.

Miniştrii europeni de externe au dat asigurări Rusiei al începutul săptămânii că nu va fi afectată de semnarea acordurilor cu ţările Parteneriatului estic, pentru că acestea respectă înţelegerile anterioare încheiate de Moscova cu aceste ţări foste sovietice, precum şi relaţiile lor tradiţionale.

Liderii europeni discută şi despre creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, discuţie începută joi, când a fost examinată situaţia Uniunii economice şi monetare, iar preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, se arăta optimist că toate documentele necesare pentru crearea uniunii bancare vor fi adoptate de parlament până al alegerile din primăvară.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, le-a spus însă şefilor de stat şi de guvern că negocierile vor fi lungi, pentru că documentele în forma lor actuală sunt foarte departe de ambiţiile deputaţilor europeni.Cu o zi şefii de stat şi de guvern din ţările membre au salutat noul acord la care au ajuns miniştrii de finanţe, care prevede crearea unei noi autorităţi care se va ocupa de băncile falimentare.

Acordul va permite crearea unui mecanism unic de rezoluţie, însărcinat cu gestionarea afacerilor legate de un posibil faliment al unor bănci din zona euro.

Acest acord reprezintă un al doilea pilon al uniunii bancare, care ar trebui să permită sectorului financiar al statelor din zona euro să evite influenţa crizelor bancare. Primul pilon, supervizarea unică a băncilor, încredinţată Băncii Centrale Europene (BCE), va intra în vigoare la sfârşitul lui 2014.

Astfel, BCE are misiunea de a supraveghea cele mai mari 130 de bănci din Uniunea Europeană.

Este vorba de o "uniune bancară complexă", a afirmat ministrul suedez de Finanţe, Anders Borg, al cărui ţară nu intră în zona euro.

Încheierea unui astfel de acord era necesară pentru a permite discutarea lui în Parlamentul European şi o adoptare definitivă înainte de alegerile europene, în mai 2014.

Liderii europeni s-au arătat optimişti în reuşita parteneriatelor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, observa că este aproape de finalizare şi ultimul element şi cel mai important necesar creării uniunii bancare.

"În privinţa mecanismului de rezoluţie bancară, ştiţi că s-a ajuns la un acord în Consiliul miniştrilor de finanţe şi odată cu adoptarea lui de către parlament, care sper să aibă loc rapid, vom definitiva până la încheiere actualului mandat întregul cadru legislativ al uniunii bancare", a spus el.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, le-a spus însă şefilor de stat şi de guvern, într-o intervenţie rostită la începutul lucrărilor, că negocierile vor fi lungi, pentru că documentul în forma sa actuală este foarte departe de ambiţiile deputaţilor europeni.

În opinia sa, o acţiune de felul creării uniunii bancare, "ori o faci bine, ori nu o faci deloc".