Summit-ul NATO de la Vilnius este, poate, important eveniment din aceasată săptămână.

Acesta va avea loc marţi şi miercuri în Lituania, iar primele discuţii vor viza sprijinul pentru Ucraina şi solicitarea acesteia de a fi invitată în Alianţă chiar pe timp de război.

De altfel, preşedintele Volodimir Zelenski va fi prezent la Vilnius pentru a preda în persoană pentru integrarea ţării sale NATO.

Alte subiecte sunt noile planuri de apărare a Flancului estic şi majorarea bugetelor pentru apărare, însă summit-ul NATO va fi predecedat, mâine, de o întâlnire între premierul Suediei şi preşedintele Turciei, de la care există extrem de multe aşteptări din partea tuturor aliaţilor.

Alianţa are în acest moment 31 de membri, cu tot cu Finlanda, iar luni are loc întâlnirea dintre preşedintele Turciei şi premierul suedez, moment de la care încă mai există speranţa unui anunţ politic favorabil pentru aderarea Suediei.

Ar fi un element simbolic extrem de important în faţa unei Rusii care a destabilizat pacea europeană.

Tonul secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, pare a spune că aliaţii înţeleg temerile Turciei, însă Suedia a livrat, iar acum acordul ar trebui să apară. "Suedia a făcut ceea ce a promis Turciei la Madrid, anul trecut. În acelaşi timp, înţeleg şi îngrijorările Turciei.

Pe de altă parte, şi alţi aliaţi, cum ar fi cei de la Marea Baltică, au îngrijorări că Suedia nu devine mai repede membru pentru a întări Alianţa în această zonă.

Deci, este bine pentru NATO, inclusiv pentru Turcia, ca Suedia să devină membru cât mai curând posibil."

Primul punct al agendei Vilnius este însă Ucraina, cea pentru care Alianţa va oferi angajamente suplimentare, atât la nivel politic, cât şi practic.

Declaraţiile anterioare arată că nu va fi vorba de invitarea propriu-zis în NATO, ci mai degrabă de un pas suplimentar către acest demers, care va avea loc doar după finalizarea războiului.

Preşedintele Zelenski va fi şi el prezent la dezbatere, plasat între premierul britanic şi preşedintele Turciei, o plasare alfabetică, dar tot cu valoare simbolică, de egalitate la masa aliaţilor.

"În primul rând, vom stabili un program multianual de asistenţă, care să asigure interoperabilitatea militară a Ucrainei cu Alianţa. Apoi vom aduce mai aproape Ucraina de NATO din punct de vedere politic, pentru că vom înfiina Consiliul NATO Ucraina. În al treilea rând, liderii Alianţei vor accentua faptul că Ucraina va deveni membru NATO."

Secretarul general NATO se aşteaptă ca majoritatea aliaţilor să anunţe la Vilnius angajamentul pentru creşterea bugetelor de apărare la peste două procente din Produsul Intern Brut, începând cu 2024.

Deja 11 state membre au îndeplinit angajamentul chiar de anul acesta, iar una din ţări este România.

Jens Stoltenberg afirmă că în 2023 a avut loc cea mai consistentă creştere a bugetelor statelor aliate, în speţă 8,3 procente faţă de 2014, cifră care se traduce printr-un plus de 450 de miliarde de dolari, fără a include bugetul Statelor Unite.

Tot la Vilnius vor fi discutate şi noile planuri strategice pentru Europa, care presupun cea mai mare mobilizare pentru apărarea aliaţilor de până acum.

"Primul plan este pentru Atlanticul de Nord şi regiunea arctică a Europei, un altul pentru Europa Centrală şi Marea Baltică, iar al treilea pentru Mediterana şi Marea Neagră. Pentru a pune în aplicare aceste trei planuri, NATO are 300.000 de militari gata de luptă şi o putere substanţială aeriană şi navală."

Un alt subiect pe agenda summit-ului îl reprezintă sprijinul NATO pentru Republica Moldova, cea care, după Ucraina, este ţara cea mai afectată de războiul Rusiei.

Tot la Vilnius vor fi prezenţi şi partenerii din zona Pacificului: Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Coreea de Sud. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI).