Liderii europeni încearcă azi să depăşească disensiunile, într-un summit special la Bruxelles, pentru numirea noului preşedinte al Comisiei Europene, o decizie cheie pentru celelalte numiri în funcţiile de putere din instituţiile europene.

Potrivit informaţiilor neoficiale, candidatul partidului popular, Manfred Weber, şi-ar putea anunţa astăzi retragerea din competiţie, cu condiţia să primească preşedinţia Parlamentului European.

Weber, susţinut la preşedinţia Comisiei de cancelarul Merkel, a fost puternic contestat de Franţa şi de ţările central-europene.

Lideri europeni trebuie să ia o decizie pentru a nu ajunge la un blocaj instituţional, după ce alegerile europarlamentare au dus la o competiţie acerbă pentru viitoarele funcţii de top din Uniunea Europeană.

Cea mai disputată funcţie este cea de preşedinte al Comisiei Europene.

Celelalte funcţii aflate în joc sunt preşedintele Consiliului European, cel al Băncii Centrale Europene, dar şi viitorul şef al diplomaţiei europene.

Nominalizarea pentru viitoarele funcţii trebuie să ţină cont de echilibrul geografic de gen, dar şi de cel demografic, astfel încât, atât ţările mari, cât şi cele mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziţii din Uniunea Europeană.

France Presse notează că pentru postul de preşedinte al Consiliului European sunt citate două nume, al preşedintelui român Klaus Iohannis din partea popularilor europeni, şi al premierului belgian Charles Michel de la liberali.

Iohannis a negat însă oficial ieri că ar viza funcţia europeană, spunând că mai are multe de făcut ca preşedinte al României.