Ministrul Eugen Teodorovici a declarat în exclusivitate la Radio România Actualităţi, la emisiunea Agenda Globală, realizată de Ianna Ioniţă, că dacă luăm în calcul nevoile de finanţare ale României pentru următorii ani, suma alocată nu satisface necesităţile.

"Din păcate, România a primit numai suma de 21,8 pentru partea de fond de coeziune.Poate se putea mai mult, e adevărat. Bine ar fi ca aceşti bani să-i putem cheltui mult mai eficient şi mult mai bine decât s-a întâmplat până în anii trecuţi” a declarat ministrul Fondurilor Europene la Radio România Actualităţi.

Creşterea absorbţiei

Eugen Teodorovici a spus că obligaţia sa ca ministru al fondurilor europene şi angajat al guvernului, este să determine creşterea pe fond a absorbţiei banilor europeni.

De altfel, Eugen Teodorovici a fixat, deja, ţinta de absorbţie pentru acest an la 50% din banii alocaţi României pentru perioada bugetară europeană 2007-2013, adică de 5 ori mai mult decât a fost până la finalul lui 2012.

“Este o ţintă, care pare optimistă pentru că ne raportăm la un trecut nu tocmai plăcut.

"Dar dacă vom aplica ceea ce am spus că trebuie să aplicăm în România, în sistemul de fonduri europene, şi anume simplificare, pragmatism, o birocraţie dusă către zero, şansa aceasta există. şi, desigur, ceea ce vom face în acest an determinant pentru actualul ciclu financiar, va fi o bună practică pentru următorul ciclu financiar” a declarat Eugen Teodorovici.

Cum cheltuim, nu cât cheltuim

În condiţiile în care unii lideri europeni au spus că bugetul agreat pentru 2014-2020 combină stimularea creşterii, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea, rămâne întrebarea dacă aceste ţinte vor fi posibile şi în România, cu banii care i-au fost daţi.

Ministrul Eugen Teodorovici consideră că de acum înainte, în aceste condiţii financiare, depinde de România ca aceşti bani să fie alocaţi pentru acele proiecte care într-adevăr vor avea valoare adăugată în economie şi nu să cheltuim doar de dragul de a face absorbţie.

"Va fi vital în următoarea perioadă, în următoarele luni de zile, pentru că e o perioadă în care va trebui să discutăm cu reprezentanţii CE vizavi de ceea ce avem de gând să finanţăm din această anvelopă financiară, şi este foarte important să gândim strategic de această dată, şi anume să investim în acele proiecte cu care România poate avea un avantaj comparativ real faţă de celelalte statele vecine” a explicat Eugen Teodorovici.

Planuri pentru banii europeni

Eugen Teodorovici a menţionat infrastructura ca domeniu potrivit de cheltuire eficientă a banilor europeni, adică un domeniu în care proiectele pot avea valoarea adăugată dorită de CE, adică proiecte care nu doar să consume bani europeni ci şi să creeze creştere economică.

"În primul rând va trebui să investim în acele zone unde România şi-a asumat nişte angajamente clare faţă de UE.

"Altfel, vor fi foarte multe penalităţi pentru neconformarea la aceste termene - cum ar fi sectorul de mediu, apă, canalizare, deşeuri. Va trebui să gândim foarte bine şi într-un mod cât mai echilibrat, astfel încât să asigurăm finanţarea pe principalele zone de interes pentru economie”a spus ministrul Fondurilor Europene.

Mai puţini bani

Eugen Teodorovici a explicat că cele 9 miliarde pierdute de România faţă de propunerea iniţială de buget a CE, ar fi putut fi investite de exemplu în sectorul mediului, dar nu acesta e neapărat domeniul în care se pierd bani.

"Am dat un exemplu; deci o sumă de 9 miliarde de euro pierdută de România acoperea ceea ce noi aveam de gând să finanţăm ca întreg sector - fie de mediu, fie de transport, cele două sectoare mari de infrastuctură.

"Desigur, tăierile se vor face din toate sectoarele, din toate zonele, nu mediu sau transporturi” a spus ministrul Fondurilor Europene.

Eugen Teodorovici a explicat că se va porni invers, adică de la ceea ce avem şi vom aloca în funcţie de ce anume într-adevăr este prioritar, atât în relaţia cu UE cât şi legat de zonele care pot contribui la creşterea economică.

Articolul integral pe romaniaactualităţi.ro.

Bugetul Uniunii Europene pe următorii şapte ani a fost adoptat de liderii europeni, după negocieri care s-au dovedit îndelungi şi dificile.

Pentru a avea valoare de lege, documentul, care marchează prima scădere bugetară comunitară din istoria blocului comunitar, va trebui să fie adoptată însă de Parlamentul European.

Liderii europeni au încercat să apere rezultatul negocierilor lor şi bugetul de 960 de miliarde de euro pe care l-au convenit pentru următorul exerciţiu bugetar al Uniunii.

Acordul politic la care s-a ajuns este cel mai bun care putea fi obţinut în unanimitate de şefii de stat şi de guvern reuniţi în Consiliul European, a accentuat preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso.