Prognoza a fost realizată de Ministerul Economiei cu sprijinul unei firme private.

Aproape 3,5 milioane de lei, în principal din fonduri europene, au fost cheltuiţi până acum numai pentru instruirea persoanelor care se vor ocupa de desfăşurarea proiectului.

Prin această strategie, Ministerul Economiei îşi propune ca obiectiv general relansarea economică şi crearea unui mediu mai prietenos şi mai puţin birocratic pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Totodată, strategia urmăreşte creşterea cu 10% a numărului de firme, de angajaţi, precum şi majorarea investiţiilor cu 15%. În cadrul acestei strategii au fost instruiţi 60 de salariaţi cu funcţii de execuţie din Ministerul Economiei, s-au organizat întâlniri cu peste 1.000 de firme pentru a afla problemele cu care se confruntă acestea şi care sunt soluţiile cele mai viabile din perspectiva patronilor.

Florin Bănăţeanu, lider de proiect, care a coordonat această strategie, spune că prioritatea de bază pentru a salva sectorul IMM-urilor este îmbunătăţirea accesului la finanţare şi asta cât mai repede.

"Aprobarea cât mai rapidă a strategiei şi alocarea resurselor financiare necesare, crearea şi adaptarea structurilor administrative mai ales pe zona de evaluare şi monitorizare şi, de asemenea, trebuie să existe o informare în timp real a reprezentanţilor sectorului IMM asupra programelor de sprijin. Apoi, e foarte important să existe o revizuire a strategiei în funcţie de rezultatele /evaluărilor/ intermediare. În momentul în care peste un an se face o evaluare şi se constată că sunt anumite măsuri sau acţiuni care trebuie modificate, atunci acest lucru trebuie făcut pentru că altfel se poate risca implementarea acelor măsuri", a spus Florin Bănăţeanu.

Consilierul primului-ministru, Andreea Paul Vass, spune că era nevoie de această strategie, însă aşteaptă să vadă şi primele rezultate.

Mai mult, ea a precizat că executivul este hotărât să flexibilizeze Codul Muncii chiar cu riscul demiterii, iar următoarea prioritate a guvernului ţine de crearea Consiliului Naţional de Competitivitate, care ar trebui să fie format din reprezentanţi ai administraţiei publice, ai mediului privat şi ai mediului academic.

"Îmi doresc să aibă o formă de organizare pe principiul Consiliului Fiscal, de consultare constantă, de reacţie nu la ceea ce se întâmplă astăzi. Din contră, avem nevoie de proactivitate, şi nu doar de reacţie perpetuă în decizia publică. Cred că avem nevoie de acest for de gândire pragmatică public-privată care să ofere acest răspuns permanent dacă propunerile guvernamentale, dacă propunerile iniţiativelor legislative din cadrul parlamentului servesc sau nu servesc obiectivului creşterii competitivităţii României", a afirmat Andreea Paul Vass.

Ministerul Economiei a fost nevoit să refacă această strategie guvernamentală de dezvoltare a sectorului IMM pentru că forma iniţială, prezentată anul trecut, a fost contestată de reprezentanţii mediului de afaceri, pentru că, potrivit mediului întreprinzătorilor, prezenta lucruri extrem de generale, iar strategia nu ar fi fost viabilă, aminteşte redactorul RRA.