UPDATE Executivul a aprobat miercuri, în primă lectură, strategia vizând privatizarea companiei CFR Marfă, urmând ca o hotărâre de guvern în acest sens să fie adoptată după obţinerea tuturor avizelor necesare, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, precizând că se va încerca respectarea calendarului propus.

Compania CFR Marfă s-ar putea privatiza până în data de 20 iunie, a spus ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

În prezent, datoriile companiei se ridică la peste 1,89 miliarde lei, cea mai mare parte reprezintă datorii către bugetul de stat şi către CFR Infrastructură, dar sunt şi o serie de penalităţi.

Pe lângă condiţia depunerii unei garanţii de participare de minim 10 milioane de euro, ministrul a susţinut că vor fi stabilite şi criterii de participare.

"E vorba de necesitate ca cei care vor să participe privatizare, să aibă experienţă relevantă în transportul pe calea ferată, bonitatea necesară şi să arate că au posibilitatea să dezvolte această companie în viitor, ca şi acţionari majoritari", a spus ministrul.

În ceea ce priveşte transferul celor 13 spitale CFR din portofoliul Ministerului Transporturilor, în cel al Sănătăţii, Relu Fenechiu crede că este un demers îndreptăţit, afirmând că ministerul pe care îl conduce nu dispune de competenţele necesare pentru organizarea sistemului de sănătate.

"Nu pleacă niciun medic acasă. Nu se întâmplă altceva cu aceste spitale, decât îşi schimbă şeful. Nu cred că 13 spitale din România puteau să asigure nişte servicii de sănătate dedicate celor care sunt sau au fost angajaţi la Ministerul Transporturilor", a mai afirmat Fenechiu.

Drumul CFR Marfă, de la datorii la privatizare

Câteva zeci de companii ar fi interesate de CFR Marfă.

La ultima dezbatere pe tema strategiei de privatizare a companiei se vorbea de posibili investitori din Polonia sau Cehia, dar şi de firme din România.

Guvernul introduce, însă, etape de selecţie, pentru a se asigura că cel care va câştiga deţine fondurile, precum şi specializarea necesara pentru a prelua societatea de transport feroviar.

Taxa de înscriere ar urma să fie de 20.000 de euro, iar garanţia de participare la licitaţie de 10 milioane de euro, pentru ca Ministerul Transporturilor să se asigure că sunt investitori serioşi.

Din privatizare, statul se aşteaptă să obţină cel puţin 60 de milioane de euro, conform cifrelor incluse în proiectul de buget pentru acest an.

Programul privatizării a fost convenit cu finanatorii internaţionali, dar rămân de clarificat suficiente detalii legate de posibilitatea ştergerii datoriilor sau de viitorul angajaţilor, în prezent, în număr de peste 9.000, de trei mai puţin decât în urmă cu 15 ani.

Pe fondul nemulţumirii sindicatelor că CFR Marfă va fi privatizat, în loc să se ia măsuri interne de redresare, Guvernul a anunţat că singurul criteriu de adjudecare a licitaţiei va fi preţul oferit.

Aşadar, nicio condiţie privind personalul, structura sau investiţiile.

Miza privatizării este ca CFR Marfă să devină o companie profitabilă.

CFR Marfă, îngropată în datorii

În prezent, datoriile sunt de aproape 450 de milioane de euro, iar pierderile anuale sunt estimate la peste 10 milioane de euro.

Cum se va rezolva problema datoriilor pe care le are compania va fi un punct important în procesul de privatizare, explica pentru ziarul Bursa omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul GRAMPET Group, din care face parte Grup Feroviar Român, principalul operator român privat din domeniu.

Omul de afaceri, care, în prezent, investeşte în mai multe ţări din regiune, s-a arătat interesat de preluarea celor 51% din acţiunile CFR Marfă, după ce a cumpărat în urmă cu câteva zile şi fabrica de locomotive Electroputere din Craiova.

Restructurarea sectorului transporturilor şi transformarea lui într-un domeniu eficient ar trebui să fie printre priorităţile imediate ale Guvernului, arăta şeful misiunii FMI, la finalul ultimei evaluări a acordului preventiv, ca element de bază pentru evoluţia economică a României.

O bună infrastructură de transport atrage investitorii străini şi îi stimulează pe cei din ţară, atrăgea atenţia Erik de Vrijer, luna trecută, la Bucureşti.