Noua "Strategie 2020" îşi propune o creştere aşa-numită "inteligentă", adică pe baza educaţiei şi inovaţiei, deci investiţii majore în educaţie şi cercetare în general.



A doua prioritate este creşterea durabilă, bazată pe o folosire mai eficientă a resurselor, care să facă statele membre şi Uniunea mai competitive şi, în al treilea rând, creşterea ratei de angajare pe piaţa muncii a europenilor, din mai multe grupuri de vârstă.



Ca să se ajungă aici, trebuie atinse o serie de ţinte, este de părerer, Nicolae Idu, de la Reprezentanţa Comisiei Europene în România.



"75% din populaţia cu vârstă între 20 şi 64 de ani să fie angajată, 3% din Produsul Intern Brut cumulat al Uniunii Europene să fie investit în cercetare şi dezvoltare, să se reducă emisiile de CO2 cu 20%, iar resursele regenerabile energetice să reprezinte 20% din cosumul total şi, în sfârşit, să se situeze rata abandonului şcolar sub 10%, iar 40% dintre tineri să dobândească măcar un nivel de bază de calificare sau o diplomă. În sfârşit, să se reducă cu 20 de milioane numărul cetăţenilor care sunt ameninţaţi de fenomenul sărăciei", a mai spus Nicolae Idu.



Problema este că toate aceste ţinte trebuie adoptate la nivel naţional, iar România este deja pe ultimele locuri în Uniune, de exemplu, la nivelul sărăciei, conform statisticilor.



Consilierul prezidenţial, Leonard Orban este de părere că o soluţie pentru România e ca românii să susţină întărirea competenţelor Uniunii şi să le limitaze pe cele naţionale ,în unele domenii.



"Este clar că România este foarte departe. Dacă ne uităm la alocările pentru sectorul cercetare-dezvoltare, care sunt undeva sub 1%, dacă ne uităm la chestiunea abandonului şcolar, cifră care este foarte departe de nivelul Uniunii şi care a continuat să crească în aceşti ani, dacă ne uităm, de exemplu, la rata de ocupare a forţei de muncă, iar suntem foarte departe de ţintele propuse de către Uniunea Europeană", a spus Orban.



Consilierul prezidenţial a susţinut că ţintele naţionale pentru Strategia Europa 2020, printre care se numără creşterea ratei ocupării forţei de muncă la 70% şi reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră cu 20%, sunt ambiţioase, dar realiste. Orban a insistat că relaţiile între Guvern şi Parlament ar trebui clarificate legislativ în ceea ce priveşte luarea deciziilor în procesul european.



"Nu putem să continuăm cu un soi de autism, să nu înţelegem sau să nu ne pese de ceea ce se întâmplă în procesul decizional european şi trebuie să ne implicăm, trebuie să avem nu numai capacitatea să urmărim şi să înţelegem, dar să avem şi voinţă politică să punem în aplicare lucrurile şi deciziile care se iau la Bruxelles", a mai spus Leonard Orban, citat de Agerpres.