Senatorii au adoptat cu 103 voturi pentru, 28 împotriva şi trei abtineri proiectul de lege privind statutul cadrelor militare, cu amendamentul propus de comisia de specialitate.

Acesta prevede că, în funcţie de nevoile de încadrare, militarii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea conducerii instituţiei.

Pensionarea cadrelor MApN şi MAI se va face gradual. Astfel, generalii cu o stea se vor pensiona la 56 de ani, cu două la 57 de ani, cu trei stele la 58 şi cu patru stele la 59 de ani.

Potrivit preşedintelui Comisiei de apărare, Corneliu Dobriţoiu, această prevedere se va aplica în exclusivitate angajatilor MApN şi MAI, în timp ce serviciile speciale gen SPP sau STS nu au obligativitatea de a crea comisii de selecţie pentru promovarea şi menţinerea cadrelor în activitate.

PPDD şi PDL critică proiectul

În timpul dezbaterilor, senatorii PPDD si PDL au criticat proiectul de lege, arătând printre altele că prin această modificare apare o diferenţă între generalii din armată şi cei din srviciile speciale.

Senatorul PPDD Tudor Barbu a reproşat reprezentanţilor puterii că, prin modificarea adusă legii statutului cadrelor militare, se politizează decizia de pensionare a generalilor.

"Nu este în regulă ca un specialist al Ministerului Apărării sau al Ministerului de Interne, după ce a fost o investiţie uriaşă, aproape 30 de ani de muncă, de pregătire, de şcolarizare, de experienţă dobândită în acel serviciu sau în acel minister, rămânerea respectivei persoane în structura cu pricina să stea la pixul sau la îndemâna unui comandant, care este pus acolo, sau unul director de serviciu pus politic", a spus Tudor Barbu.

Şi replica preşedintelui Comisiei de apărare din Senat, Corneliu Dobriţoiu, a venit imediat.

"Atâta timp cât contrar prevederilor actuale ale legii, au fost numiţi în funcţii ofiţeri cu grade mai mici, care au subordonat ofiţeri cu grade superioare, atâta timp cât sunt numiţi în funcţie ofiţeri, care nu cunosc altă limbă străină decât limba română, asta cum o numiţi? Nu cumva tot politizare este?", s-a întrebat Corneliu Dobriţoiu.

Acesta a mai adăugat că ministrul apărării nu ia singur decizia de pensionare a unui general, pentru că există comisii de selecţie.

Senatul este Camera legislativă decizională în cazul acestui proiect de lege.

Plenul Camerei Deputaţilor a modificat Legea privind statutul cadrelor militare, în 26 martie, în sensul stabilirii momentului în care generalii şi militarii ies la pensie.

Potrivit textului însuşit de plenul Camerei Deputaţilor, toate cadrele militare pot rămâne în sistem până la vârsta de 60 de ani cu aprobarea conducătorului unităţii din care fac parte.

Legea, reexaminată la solicitarea preşedintelui

Legea a fost reexaminată la solicitarea şefului statului, care consideră că este o ingerinţă a politicului în managementul forţelor armate ca menţinerea în activitate a generalilor şi amiralilor, până la vârsta de 60 de ani să fie făcută cu aprobarea conducătorilor instituţiilor militare de unde fac parte.

Preşedintele susţine că, o astfel de condiţionare poate transforma armata într-o masă uşor de manevrat, supusă factorului politic.

Preşedintele Traian Băsescu menţionează şi că măsura adoptată ar putea conduce la trecerea în rezervă a 50 de generali şi amirali, adică un procent ce ar depăşi 50% din numărul total al acestora.