România a fost inclusă, astfel, oficial în cea de-a doua etapă a sistemului de apărare antirachetă în Europa, după ce, la 7 martie, în Marea Mediterană, a fost trimisă o navă dotată cu sisteme radar performante.


Costurile proiectului de la Deveselu se ridică la aproximativ 400 de milioane de euro, sumă care va fi acoperită exclusiv de partenerii americani.


Preşedintele Traian Băsescu a afirmat,marţi, că din momentul în care România a răspuns pozitiv invitaţiei Statelor Unite ale Americii de a fi parte a sistemului de apărare antirachetă, au fost analizate mai multe variante pentru amplasarea acestuia, dar că în final s-a optat pentru o fostă bază aeriană din judeţul Olt.


Decizia a fost aprobată în ultima şedinţă a CSAT


"S-a optat şi noi am aprobat ca locul de amplasare al sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu, din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american", a anunţat Traian Băsescu.


Potrivit şefului statului, pentru deservirea sistemului antirachetă de la Deveselu vor fi dislocaţi circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă este de 500 de militari.


Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că sistemul antirachetă este unul defensiv şi a precizat că elementele acestuia nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.


El a adăugat că, odată cu realizarea acestei componente a sistemului, România atinge cel mai înalt nivel de securitate din istoria sa.


România şi-a dat acordul de a găzdui sistemul de interceptoare ca parte a programului gândit de Administraţia Barack Obama.


Preşedintele american a anunţat, în septembrie 2009, modificarea planului propus de predecesorul său, George W. Bush - decizie care a presupus inclusiv schimbarea locaţiilor iniţiale.


Rachetele interceptoare care vor fi amplasate la Deveselu nu conţin încărcătură explozivă, nucleară, biologică sau chimică şi sunt proiectate pentru a distruge rachetele ostile pe o rază de 500 de kilometri prin forţa impactului, a clarificat subsecretarul de stat american, Ellen Tauscher.


Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa presupune patru etape de implementare până în anul 2020.