Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a ţinut, joi, să facă precizări privind alocarea de fonduri către spitalele private.

El a memnționat că acestea vor primi bani pentru ambulatoriu de specialitate, spitalizare de zi şi dacă sunt unităţi unice sau au specialităţi unice în zonă.

"Vreau să fac câteva precizări legate de limitarea finanţării din bani publici. Această decizie nu poate fi luată decât odată cu aprobarea contractului cadru şi nu înainte de aprobarea Legii bugetului pe 2013. Dar, pentru liniştirea tuturor în legătură cu spitalele private, menţionez că acestea vor fi finanţate pentru ambulatoriu de specialitate, spitalizare de zi şi dacă sunt spitale unice în zonă, adică nu există acolo spitale publice, sau dacă au specialităţi unice în respectiva zonă", a precizat ministrul Sănătăţii, într-o declaraţie de presă făcută la Guvern.

Nicolăescu a mai spus că, din a doua parte a săptămânii viitoare, ministerul va începe discuţiile cu reprezentanţii spitalelor private, pentru a fi găsite cele mai bune variante în favoarea pacienţilor.

Într-un raport prezentat de Ministerul Sănătăţii în şedinţa de miercuri a Guvernului s-a precizat că Ministerul "susţine o reechilibrare a decontării serviciilor din asistenţa spitalicească între furnizorii publici şi cei privaţi, în sensul în care sistemul spitalicesc privat trebuie să beneficieze de finanţare din fonduri publice doar în domeniile în care asistenţa spitalicească publică este temporar sau permanent deficitară sau este nereprezentată pe plan judeţean sau regional".

La 12 ianuarie, ministrul Sănătăţii a declarat, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru unităţile spitaliceşti private.

Nicolăescu a spus că cine îşi dezvoltă o afacere privată "nu şi-o face pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe "ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă".

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) alocă spitalelor, anual, aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 45 de milioane de euro merg la spitalele private.

Potrivit Ministerului Sănătății, banii care nu vor mai fi daţi spitalelor private vor fi repartizaţi pentru programele de terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic şi traumă.

"Nu este luată nicio decizie despre potenţiale conflicte de interese în rândul medicilor"

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat cu privire la potenţialele conflicte de interese în rândul medicilor, că "nimeni nu atentează la nimeni", iar eventualele măsuri în această privinţă vor fi luate numai după evaluări şi discuţii cu organizaţiile profesionale şi de pacienţi.

Nicolăescu a ţinut să clarifice problema posibilelor conflicte de interese sau incompatibilităţi ale medicilor care lucrează atât în sistemul privat, cât şi în cel de stat.

"Ministerul Sănătăţii, în raportul prezentat miercuri Guvernului, a constatat că există asemenea situaţii, cazuri la limita legii, de potenţiale incompatibilităţi şi conflicte de interese sau posibile fraude ale banului public. Nu este luată nicio decizie în această privinţă. Numai după evaluări profunde ne vom duce într-o anumită direcţie", a precizat ministrul Sănătăţii.

În acelaşi context, Eugen Nicolăescu a spus că îşi propune să discute cu organizaţiile profesionale din Sănătate şi cu cele de pacienţi, pentru a vedea care sunt măsurile ce se impun.

"Nimeni nu atentează la nimeni", a subliniat ministrul, în finalul declaraţiei de presă.

Potrivit raportului prezentat de Ministerul Sănătăţii în şedinţa de miercuri a Executivului, mulţi medici din serviciile publice au şi cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori particulari de servicii de sănătate, astfel de situaţii trebuind analizate şi din perspectiva unui potenţial conflict de interese, mai ales dacă un doctor ocupă şi o funcţie de conducere.

Sesizări numeroase primite din partea pacienţilor reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situaţii, toate desfăşurându-se în defavoarea sistemului public şi contribuind substanţial la utilizarea ineficientă şi, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate, s-a arătat în raport.