Demersul Opoziţiei vine dupã ce deputaţii au decis ca legea sã rãmânã în forma actualã şi au respins propunerile de reluare a votului final la textul acestei legi.

Liberalii, dar şi social-democraţii au adus argumente care sã justifice o eventualã întoarcere a acestei mult disputate legi în Parlament.

PNL subliniazã cã proiectul Legii pensiilor are o serie de probleme de fond, cum ar fi afectarea drepturilor câştigate şi promovarea discriminãrii.

Deputatul PNL Eugen Nicolăescu invocă, printre altele, articolul 47 din Constituţie în sprijinul demersului făcut la Curtea Constituţională

"Invocãm în sesizare articolul 47, care se referã la principiul de trai decent şi la pensie, pe care statul trebuie sã le acorde cetãţenilor sãi", spune Nicolăescu.

Un demers similar a venit şi din partea social-democraţilor

Documentul PSD reclamã nerespectarea procedurilor parlamentare legale şi încãlcarea articolelor din Constituţie privind, între altele, garantarea dreptului la proprietate şi neretroactivitatea legii.

Ioan Şova, senator PSD susţine că se încalcă principiul neretroactivităţii legii.

"Prin modificarea punctului de pensie de la 45%, aşa cum era în Legea 19/2000, practic se încalcã principiul neretroactivitãţii legii, prevãzutã în articolul 15 din Constituţie. Ne referim la articolul 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi", a declarat senatorul PSD.

Pe de altă parte , prim-vicepreşedintele PD-L, Adriean Videanu, a fãcut precizãri legate de evoluţia punctului de pensie în perioada urmãtoare.



"În 2012, valoarea punctului de pensie va fi de 773,1 lei, în 2013 - 806,3 lei şi în 2014 - 839,4 lei, a promis liderul PD-L.

Dacã PSD şi PNL vor avea câştig de cauzã, documentul legislativ va reveni pe masa de lucru a Parlamentului.

PSD a anunţat cã, în eventualitatea în care preşedintele Traian Bãsescu va promulga Legea pensiilor, care ar fi fost adoptatã cu lipsã de cvorum, va începe procedurile de suspendare a şefului de stat.

În replicã, Preşedinţia precizeazã cã legea este, momentan, în control de constituţionalitate şi nu la promulgare.



Mai mult, ea face parte din angajamentul luat în faţa FMI, fiind promovatã de Guvern, în baza scrisorii suplimentare de intenţie cu Fondul.