Situaţia politică din România a fost discutată, marți, la Bruxelles, de către miniştrii de externe şi ai afacerilor europene, între punctele diverse ale reuniunii, la cererea Spaniei.

Comisia Europeană a făcut, în cadrul reuniunii, o prezentare a recentelor evoluţii politice din România.

Ministrul român al afacerilor europene, Leonard Orban, a explicat, la finalul întâlnirii, că România nu a fost anunţată că o astfel de discuţie s-ar afla pe ordinea de zi a Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene.

Ministrul Orban şi-a exprimat surprinderea că acest punct a fost introdus pe ordinea de zi a reuniunii fără nicio avertizare prealabilă, arătând că era normal să fie dat cuvântul României deoarece evoluţiile interne sunt extrem de dinamice.

”În momentul de faţă, deja, câteva elemente din recomandările făcute de Comisie şi care, de altfel, erau incluse şi în scrisoarea, în angajamentele pe care primul-ministru român le-a făcut în faţa Comisiei Europene par a fi îndeplinite. Sigur, este formularea clasică, pentru că întotdeauna se face o evaluare tehnică a modului în care aceste angajamente au fost îndeplinite. Am intervenit şi am punctat următoarele lucruri: am spus că sunt surprins de faptul că acest subiect a fost introdus chiar astăzi pe ordinea de zi, fără nici un fel de avertizare prealabilă. În al doilea rând, am spus că, de asemenea, sunt surprins de faptul că era normal, dacă era un punct de informare, în primul rând să fie dat cuvântul României, pentru că evoluţiile sunt extrem de dinamice. Pe fond, am reiterat angajamentul Guvernului României de a îndeplini cât mai repede posibil acele recomandări pe care ni le-a făcut Comisia Europeană”, a declarat ministrul Leonard Orban.

Miniştrii afacerilor europene au fost prezenți, marți, la Bruxelles, pentru o nouă discuţie despre bugetul comunitar pentru perioada 2014 - 2020, prima din timpul preşedinţiei cipriote a Uniunii Europene.

România nu va accepta reduceri suplimentare ale bugetului politicii de coeziune

A fost analizată o nouă propunere făcută, la începutul acestei luni, de Comisia Europeană pentru viitorul buget.

Noile cifre propuse de Comisia Europeană au reuşit să nemultumească pe toată lumea, atât grupul statelor net contributoare la bugetul Uniunii, care cer reduceri masive, dar şi pe cele din grupul Prietenii Coeziunii, între care şi România, care doresc alocări substanţiale pentru politica de coeziune şi pentru agricultură.

Noua propunere a Comisie Europene ia în calcul, în primul rând, impactul pe care îl va avea asupra bugetului aderarea Croaţiei la Uniune în iulie anul viitor, deci faptul că Uniunea va avea 28 de membri.

Comisia a propus o sumă totală de 1.033 de miliarde de euro din care ar urma să fie făcute plăţi în valoare de aproximativ 988 de miliarde de euro, adică 1,03% din venitul naţional brut total al Uniunii.

În noile propuneri, sumele pentru politica de coeziune au scăzut.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a precizat, la finalul reuniunii, că, şi aşa, România şi celelalte 13 state membre plus Croaţia au susţinut propunerea Comisiei Europene, condiţionat însă ca ea să rămână la acest nivel.

Mesajele grupului Prietenii Coeziunii - din care fac parte România şi restul statelor nou intrate în Uniune, dar şi viitoarea membră Croaţia, ca şi Italia, Spania, Grecia şi Portugalia - au fost transmise, marți, de Polonia.

În primul rând, s-a spus că noua propunere a Comisiei este una tehnică, obiectivă şi este acceptată de cele 15 ţări ca un minim necesar pentru bugetul Uniunii.

Grupul celor 15 ţări a reamintit, totodată, că la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie, liderii europeni au făcut o legătură clară între creşterea economică şi politica de coeziune.

România, prin ministrul Leonard Orban, a făcut cunoscut că alte reduceri în viitorul buget nu mai pot fi acceptate.

”Am spus foarte clar şi foarte apăsat că sprijinim propunerea Comisiei Europene din punctul de vedere al alocărilor şi că în accepţiunea noastră nu mai pot fi acceptabile reduceri comparativ cu propunerea făcută de către Comisia Europeană în ceea ce priveşte politica de coeziune. Orice reducere sub această limită este inacceptabilă pentru România”, a explicat Leonard Orban.