România are cele mai mici cheltuieli cu sistemul de sănătate din UE, iar din cauza recesiunii, intenţionează să cheltuiască şi mai puţin, în timp ce această lipsă de finanţare cronică şi emigrarea personalului medical ar putea creştere riscurile pentru pacienţi, comentează BBC News Online.


Amintind cazul din mai al unui băieţel dintr-un sat românesc, care a murit din cauza unei infecţii severe la spitalul din Slatina, unde fusese internat cu o fractură, BBC susţine că moartea acestuia arată "cât de bolnav este sistemul medical din România".


"Fantoma lui ne bântuie. Cred că acest copil a fost victima sistemului. Dar noi suntem sistemul şi toate eşecurile noastre se reflectă în astfel de cazuri", afirmă medicul Romeo Stănculescu, noul director al spitalului din Slatina.


Pe teritoriul României, spitale ca acesta au datorii mari. Uneori, ele îşi pot permite doar să plătească unele medicamente sau materiale medicale de care au nevoie. Adeseori, acestea rămân fără lucrurile de bază, cum ar fi antibiotice sau faşă.


Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, a primit un buget mai mic decât orice alt Minister al Sănătăţii din UE, respectiv doar 3,6 la sută din PIB, mai puţin de jumătate din cât alocă Marea Britanie şi o treime din bugetul sănătăţii din Germania.


Ministrul nu consideră însă că sistemul este în pragul colapsului. "Nu l-aş descrie drept colaps, ci mai degrabă ca o situaţie foarte dificlă pentru moment - o răscruce în 2010", a declarat el. "Trebuie să găsim drumul corect care să ne scoată din aceste probleme", a adăugat ministrul.


Un ministru al Sănătăţii petrece în funcţie în România aproximativ opt luni, comentează BBC News Online.


"În ultimii 20 de ani, am avut 19 miniştrii ai Sănătăţii. Unii dintre ei au început ceva dar nu au avut timp să vadă rezultatele, că un alt ministru, cu o strategie diferită i-a urmat în funcţie", recunoaşte Cseke.


În iulie, Attila Cseke a transferat controlul majorităţii spitalelor consiliilor locale. Aceasta a fost o mişcare controversată, de la care ministrul aşteaptă să aducă mai mulţi bani în spitale.


Dar în timp ce România continuă să se bazeze pe banii de la FMI, ministrul poate face foarte puţine pentru a mări salariile.


Din 2007, aproape 5.000 de medici, respectiv unul din zece, au plecat din România către Europa Occidentală, unde pot câştiga de zece ori mai mult, comentează BBC Onlin, citat de Mediafax.


La rectificarea de buget de miercurea viitoare, Guvernul va aloca 1,9 miliarde de lei pentru plata datoriilor pe care statul le are la firmele din domeniul sănătăţii, dar şi 0,9 miliarde de lei, Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate pentru achitarea plăţilor acesteia către furnizori, a anunţat premierul Emil Boc citat de corespondentul Radio România Actualităţi.


Întârzieri la plata salariilordin sănătate


Peste 700 de angajaţi din spitalele pe care autorităţile locale au refuzat să le preia din cauza datoriilor mari îşi vor primi salariile pe luna iulie cu întârziere.


Potrivit ministrului sănătăţii, Cseke Attila, este vorba despre o parte din personalul a nouă spitale din totalul de peste 370 supuse descentralizării.


Ministerul dă asigurări, însă, că întârzierile vor fi de doar câteva zile.


Conducerea Ministerului Sănătăţii consideră un succes procesul de descentralizare, în condiţiile în care doar nouă spitale, dintr-un total de 373, nu au fost preluate de autorităţile locale, în principal din cauza datoriilor mari acumulate de către acestea.


Plata salariilor pentru mai multe categorii de personal din cele nouă spitale va fi întârziată luna aceasta cu câteva zile, dar ministrul sănătăţii, Cseke Attila, dă asigurări că se va găsi o soluţie.


"Suntem în contact direct zilnic cu autorităţile locale, deci bani sunt la direcţiile de sănătate publică şi vom găsi o soluţie financiară şi juridică pentru a plăti aceste salarii, chiar în condiţiile în care protocoalele nu sunt semnate", susţine ministrul Cseke Attila.


După descentralizare, autorităţile pot reorganiza spitalele pentru eficientizarea acestora, inclusiv în domeniul resurselor umane, iar ministrul Cseke nu exclude posibilitatea unor disponibilizări.


"Pe partea de personal TESA, eu cred că este necesară o regândire şi o reaşezare şi acest ordin va fi dat de către minister. Va fi valabil pentru toate spitalele", a spus ministrul-


În cazul în care cele nouă spitale nu vor fi preluate în săptămânile următoare, ministerul va face o analiză pentru fiecare unitate în parte, pentru a decide asupra modului în care acestea vor funcţiona, sau dacă vor mai rămâne în circuit.