Confederaţia Naţională Cartel Alfa şi BNS pichetează începând de miercuri până la începutul lunii octombrie, Ministerul Muncii.

În scurt timp oamenii nu îşi vor mai putea lua salariile pentru că legea care stabileşte categoriile de muncă întârzie, spun sindicaliştii.

Sindicaliştii au început seria protestelor prin pichetarea Ministerului Muncii, miercuri dimineaţă.

După cum transmite redactorul Radio România Actualităţi, Diana Domenico, aproximativ 100 de sindicalişti au protestat la Ministerul Muncii, nemulţumiţi că nu a fost elaborată hotărârea de guvern care să stabilească sectoarele de activitate, definire esenţială odată cu intrarea în vigoare a Codului Muncii şi eliminarea contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional.

Nedefinirea sectoarelor de activitate conduce, practic, la neînregistrarea contractelor de muncă şi imposibilitatea negocierilor.

Ministrul muncii, Sulfina Barbu, a dat asigurări că dialogul social va fi deblocat şi vor începe negocierile.

Toamna protestelor

Câteva sute de sindicalişti, membri ai CNS, Cartel ALFA şi ai Blocului Naţional Sindical vor picheta până la 1 octombrie Ministerul Muncii, în semn de protest faţă de nefinalizarea negocierilor privind stabilirea sectoarelor de activitate pe economie.

Preşedintele filialei Cartel ALFA Ilfov, Victor Grigorescu, susţine că nefinalizarea acestor negocieri va conduce la situaţia în care oamenii nu-şi vor putea încasa salariile.

"Comitetul Confederal a hotărât ca să facem o pichetare până la 1 octombrie din cauza nefinalizării negocierilor în termenul prevăzut de lege, adică o lună, pentru sectoarele de activitate care trebuiau să apară într-o hotărâre de guvern şi apoi în Monitorul Oficial. O să fie o perioadă în foarte scurt timp - două-trei săptămâni - când oamenii nu-şi mai iau salariul pentru că nu ştiu în ce categorie de muncă se află", a spus Grigorescu.

În luna mai, confederaţiile sindicale propuneau împărţirea economiei în 39 de sectoare de activitate.

Astfel, în România ar fi putut exista 40 de salarii minime pe economie, câte unul pentru fiecare sector plus sistemul bugetar.

Proteste sunt anunţate şi la sediul Ministerului Agriculturii.

Reprezentaţii Uniunii Sindicatelor Îmbunătăţiri Funciare puichetează zilnic, începând de miercuri, sediul instituţiei, nemulţumiţi de nerespectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale privind consultarea salariaţilor şi transparenţa în luarea deciziilor în administraţia publică.

Ei acuză ministerul de adoptarea unui proiect de ordonanţă în domeniul îmbunătăţirilor funciare, care are ca efect reducerea cu aproximativ 75% a numărului de salariaţi din acest domeniu.

Sindicatele întrerup dialogul

Cele cinci confederaţii sindicale reprezentantive la nivel naţional au hotărât să se suspende pe o perioadă nedeterminată din toate comisiile de dialog social şi din Consiliul Economic şi Social.

Motivele suspendării sunt generate de poziţionarea dialogului social în România în afara contextului european stabilit în tratatele Uniunii Europene şi convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii în sensul asigurării dreptului garantat la negocieri colective.

Sindicaliştii consideră că suprimarea prin lege a contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi neadoptarea unei reglementări privind stabilirea sectoarelor de activitate au condus la imposibilitatea obţinerii reprezentativităţii partenerilor sociali şi implicit la imposibilitatea negocierilor colective la toate nivelurile.

În consecinţă, liderii Cartel Alfa, BNS, CNSLR Frăţia, CSDR şi Meridian solicită primului ministru întrunirea de urgenţă a Consiliului Naţional Tripartit pentru dialog social care să analizeze şi să identifice soluţii, astfel încât dialogul social să devină un instrument real, iar partenerii sociali să-şi poată exercita prerogativele legale, informează redactorul Radio România Actualităţi, Cătălin Trandafir.

"Guvernul, lipsit de interes în ceea ce priveşte dialogul social"

Guvernul nu vrea să discute cu sindicatele legile care guvernează domeniul muncii, iar lipsa de dialog va fi taxată de către centralele sindicale prin suspendarea pe perioade nedeterminate din toate comisiile de dialog social şi din Consiliul Economic şi Social.

"Constatăm astăzi că de fapt nu s-a dorit decât eliminarea dialogului social, lipsa a unui dialog realist, constructiv, participativ, legată de toţi cei trei parteneri - guvern, patronat, sindicat. Consiliul naţional nu este constituit nici până la această oră", a spus preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Promovarea legii dialogului social trebuie pusă în concordanţă cu directivele Uniunii Europene şi Organizaţiei internaţionale a Muncii, sindicaliştii spunând că lipsa de interes privind dialogul social manifestat de guvern este evidenţiată şi de faptul că nici măcar consiliul naţional tripartit pentru dialog social nu a fost vreodată convocat.

"Printr-o simplă lege au fost abrogate cele cinci legi care reglementau şi guvernau relaţiile de muncă în România, aşa cum a fost legea sindicatelor, legea patronatelor, legea conflictelor. Ca urmare a promovării legii 26, practic în momentul de faţă în România e suprimat în primul rând dialogul social, partenerii sociali şi, de ce nu, prin noile acte normative a fost suprimat contractul colectiv la nivel naţional. În acest context, noi considerăm că legea promovată trebuie modificată şi trebuie schimbată şi pusă în concordanţă în primul rând cu directivele Uniunii Europene şi convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii", susţine Iacob Baciu, preşedintele CSDR.

Liderii sindicali solicită primului ministru o întrunire de urgenţă a consiliului naţional tripartit pentru dialog social care să analizeze şi să identifice soluţii, inclusiv revizuirea legii nr 62 din 2011, astfel încât dialogul social să devină un instrument real, iar partenerii sociali să-şi poată exercita prerogativele legale.