Sindicatele vor să aducă unele modificări substanţiale Codului Muncii, fapt ce nu-i prea mulţumeşte pe angajatori.

Liderii sindicali propun un proiect de act normativ prin care să anuleze o serie de modificări făcute de guvernul Boc la iniţiativa Consiliului Investitorilor Străini.

Patronii susţin, la rândul lor, schimbarea Codului Muncii, dar în sensul unei mai mari flexibilizări a legislaţiei, şi nu a unei rigidizări.

Una dintre cele mai mari confederaţii sindicale, BNS, a făcut demersuri susţinute în ultima perioadă, atât la guvern, cât şi la diferite organizaţii profesionale şi patronale, pentru a promova aceste modificări, pe care le consideră reparatorii faţă de politica socială a fostului guvern.

BNS susţine că actualul Cod al Muncii alungă specialiştii din ţară

Blocul Naţional Sindical a lansat luni o campanie de strângere de semnături, prin care vrea să-şi impună iniţiativele pe agenda parlamentară.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, consideră că modificările solicitate sunt îndreptăţite. Unul dintre motive este faptul că actualul Cod al Muncii nu face altceva decât să alunge specialiştii din ţară.

"O politică salarială de foarte proastă calitate, o fragilizare excesivă a relaţiilor de muncă, toate aceste elemente puse cap la cap duc de fapt la un tratament absolut incorect al muncii, aici vorbim şi de plată, vorbim şi de relaţia juridică dintre angajat şi angajator, şi mai devreme sau mai târziu nu face nimic altceva acest Cod al Muncii decât să împingă ultimele resurse umane de calitate pe care le mai are piaţa muncii din România spre exterior", susţine Dumitru Costin.

Principalele schimbări dorite de sindicate--fb2

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codului Muncii propus de BNS ia în considerare, printre altele, următoarele prevederi: modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară, modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective, revizuirea termenului în care angajatorul are obligaţia de a reangaja salariaţii concediaţi prin concediere colectivă, abrogarea dispoziţiei potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii.

Însă, se pare că modificările cerute de sindicate nu sunt agreate de către patronate.

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, explică ce se va întâmpla în cazul în care aceste solicitări vor fi incluse în Codul Muncii.

"Dacă, de exemplu, mărim salariul minim pe economie, aşa cum ei cer la nivel naţional, fără să se ţină cont de nimic, ca diferenţiere între sectoare, e posibil ca, de exemplu, bugetul, să nu se poată încadra sau să crească taxele şi impozitele şi să crească la bugetari salariul minim la 1.000 de lei", susţine Pârvan.

Totodată, el susţine sunt sectoare care "nu se laudă cu realizări deosebite" şi că aceste propuneri ar putea "duce automat la o restrângere rapidă a numărului de locuri şi de încărcare mai mare a celor care muncesc".

"Sunt sectoare care şi aşa nu se laudă cu realizări deosebite, cum ar fi de exemplu sectorul construcţii, ceea ce va duce automat la o restrângere rapidă a numărului de locuri şi de încărcare mai mare a celor care muncesc, pentru că, dacă sunt antreprenori, mai bine îi spun celui care munceşte alături: 'măi, nu vrei să-ţi dau de la 800 la 1.000 şi mi-acoperi şi sarcinile astea?' Este evident că nu creezi locuri de muncă, pentru că degeaba îmi iei măsuri active dacă mă obligi trei ani de zile să ţin salariaţii. Pentru că angajatorul declară simplu: cu cât pot să dau afară mai greu din motive obiective, spunem noi, cu atât angajez mai greu", a subliniat el.