Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că remedierea Legii ANI este doar o etapă în efortul sistematic şi continuu pe care sistemul politic putere-opoziţie trebuie să îl facă pentru realizarea obiectivelor Mecanismul de Cooperare şi Verficare , precizând că Ministerul Justiţiei va sprijini acest demers prin participarea la redactarea textelor.


Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a convocat o sesiune extraordinară şi a sesizat Comisia juridică pentru a realiza un raport asupra proiectului de lege privind consolidarea integrităţii în exercitarea funcţiilor publice, pe baza deciziei Curţii Constituţionale.


"Convocarea Camerei în sesiune de urgenţă pentru a dezbate cadrul normativ al ANI reprezintă, dincolo de relevanţa tehnică, un semnal politic corect privind voinţa Parlamentului de a remedia o vulnerabilitate importantă în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Pe de altă parte, dezbaterile parlamentare vor putea oferi oportunitatea formării unui consens politic cât mai larg pentru un cadru normativ adecvat al ANI", a declarat Cătălin Predoiu, citat într-un comunicat de duminică al Ministerului Justiţiei , citat de Mediafax.


Ministrul susţine că soluţiile care trebuie să stea la baza viitoarei reglementări a ANI trebuie să ţină cont atât de deciziile Curţii Constituţionale, cât şi de Decizia Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare .


"Ministerul Justiţiei va sprijini demersul prin participarea la redactarea textelor în procesul de dezbatere parlamentară, atât în Comisie, cât şi în Plenul Camerei, indiferent dacă este vorba de completarea proiectului de lege întors de la Curtea Constituţională sau de o nouă iniţiativă parlamentară. Problematica Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu este însă epuizată de obiectivul Agenţiei Naţionale de Integritate. Mesajul ultimului raport de ţară trebuie perceput în trepte de profunzime şi vizează explicit Justiţia şi implicit intensificarea eforturilor politice pentru compatibilizarea profundă a societăţii româneşti cu valorile şi obiectivele democraţiilor euro-atlantice", a mai spus Predoiu.


El a subliniat că remedierea cadrului normativ al ANI este numai o etapă în efortul sistematic şi continuu pe care întregul sistem politic putere - opoziţie trebuie să îl facă pentru realizarea obiectivelor MEcanismului de Cooperare şi Verificare.


"Buna guvernare la nivel central şi mai ales local, indiferent de orientare politică, combaterea corupţiei şi menţinerea integrităţii în funcţiile publice sunt condiţii pentru menţinerea României pe traiectul european. Obiectivul atragerii fondurilor comunitare şi implicit al dezvoltării României este realizabil numai în condiţii de profesionalism şi integritate în exercitarea funcţiilor publice", a adăugat Predoiu.


De asemenea, ministrul a mai arătat că o maximă atenţie este acordată de Comisia Europeană şi respectării integrităţii în atragerea şi cheltuirea fondurilor comunitare, iar instituţiile statului trebuie să facă aplicarea aceluiaşi spirit în condiţii de transparenţă.


"Iniţiativele economice ale instituţiile statului, precum desfăşurarea licitaţiilor, atragerea de fonduri comunitare, privatizările sau concesionările trebuie desfăşurate transparent şi legal, respectând acquisul comunitar", a declarat Predoiu.


Ministrul a apreciat că pentru participarea eficientă la buna funcţionare a Uniunii Europene este necesar ca dezvoltarea economică să fie dublată de asumarea de către sistemul politic a tuturor atributelor europene, de la finanţarea partidelor şi asigurarea integrităţii în funcţiile publice, politica resurselor umane şi alocarea resurselor financiare, până la responsabilitatea actului legislativ la nivel guvernamental şi parlamentar.


"Raportul de ţară pe justiţie din iulie 2010 se cuvine a fi receptat de sistemul politic ca un semnal energic transmis din partea Comisiei şi a Statelor Membre privind opţiunile de viitor ale României, faţă de programe sectoriale precum Spaţiul Schengen, dar şi general europene. Ministerul Justiţiei va continua să urmărească şi să sprijine aceste obiective, în primul rând prin eforturile de a consolida sistemul judiciar, independenţa Justiţiei şi responsabilitatea magistraţilor", a mai spus Predoiu.


Preşedintele Traian Băsescu spunea, miercuri, la TVR, că fără o Agenţie Naţională de Integritate credibilă, România nu va intra în spaţiul Schengen.


Deputatul PDL Daniel Buda (PDL), declara, pentru MEDIAFAX, că membrii Comisiei Juridice se vor reuni probabil marţi sau miercuri pentru a rediscuta şi modifica Legea ANI în conformitate cu obiecţiile ridicate de Curtea Constituţională , noul raport urmând să fie discutat de plen în 16 august.


Curtea Constituţională a decis, în 19 iulie, că este neconstituţională Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, în urma unei sesizări formulate de preşedintele Traian Băsescu.


Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării, se arată în raportul CE din 20 iulie.


Executivul UE a "invitat" România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.